„România eternă”, mereu poziţionată între Orient și Occident

18/01/20 ora:5:10am

La sfârșitul anului trecut, universitarul Florin Pintescu, prodecan al Facultății de Istorie și Geografie din cadrul Universităţii „Ștefan cel Mare” Suceava, a publicat „Politicile SUA, Germaniei și Rusiei în spațiul românesc (1990-2018). Considerații geoeconomice, geoculturale și geostrategice” , un volum care analizează influența politicilor marilor puteri asupra spațiului românesc după revoluția din decembrie 1989.

Florin Pintescu

Bazată pe o întinsă bibliografie, această carte oferă o serie de concluzii interesante de tip geopolitic .

În perioada 1945-1989 România s-a aflat în sfera de interes a URSS, la nivel geopolitic, geostrategic, geoeconomic și geocultural. Revoluția din 1989 și căderea URSS din 1991, a lăsat dintr-o dată România fără protecția umbrelei militare (inclusiv nucleare) și economice a URSS, situație de care au profitat în primul rând statele europene din „lagărul capitalist”, câștigător al Războiului Rece. Sistemul mondial socialist din care făcuse parte România capitulase necondiționat în 1991 așa că România nu mai avea practic ce negocia: de aceea, învingătorii au luat de aici (și încă iau) tot ce s-a putut lua.

Lipsită de protecția geopolitică a fostei URSS post 1991, România a intrat treptat în raza de acțiune a „frontierelor” americană (cu consecințe în special geostrategice) și germană (cu consecințe în special geoeconomice).  Universitarul Florin Pintescu ţine să atragă atenţia cititorului că termenul geopolitic „frontieră”, se traduce în acest caz prin „influență”.

Ieşirea României din sfera de interes a URSS (după desfiinţarea ei) şi intrarea ei în sfera de interes ale NATO și Uniunii Europene (proces ce a avut loc după avansul „frontierelor” SUA și Germaniei) a creat un set de probleme, nesoluționate până în prezent.

Post 1990, în plan geoeconomic, a urmat o masivă dezindustrializare a ţării („infanticidul industrial”), distrugerea agriculturii, pierderea resurselor, instrumentelor şi serviciilor strategice esenţiale pentru un stat (petrol, rafinării, gaz, resurse minerale, suprafeţe agricole şi forestiere, telefonie fixă şi mobilă, hipermarket-uri etc.) în favoarea transnaţionalelor.

În urma acestei dezindustrializări a profitat mai cu seamă Germania, care a devenit, la nivel interstatal, cel mai important partener comercial al României. La nivel statal, capitalurile germane investite oficial dețin primul loc în economia României.

La capitolul plusuri autorul trece numărul mare de experţi software şi hardware din România care s-au afirmat internaţional, posibilitatea tinerilor din ţara noastră de a studia şi cerceta în instituţiile prestigioase de profil din Occident, posibilitatea de a munci şi de a obţine venituri mai mari decât în România în această parte a lumii (inclusiv în SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă).

În plan geostrategic, arată Florin Pintescu, România nu contează practic sau contează prea puțin, atât în materie de forţă vie/luptătoare, cât şi în materie de tehnică militară, capacităţile sale sub acest aspect fiind sever limitate cantitativ şi calitativ.

În ceea ce privește acțiunile „frontierei” ruse asupra României, autorul conchide că Federația Rusă a blocat de o manieră extrem de eficace politicile României aplicate la Republica Moldova și, totodată, au amânat practic sine die orice tentativă serioasă de unire a celor două țări.

Concluzia finală a autorului este pesimistă. Acesta arată că, fără pilonul geoeconomic adecvat, „care să se afle în mânile românilor”, nu există şanse reale de redresare a României.

Punctul forte al lucrării este dat de analiza lucidă, necruțătoare a realităților românești, de căutarea adevărului. „În fond, doar pe baza Adevărului poate fi reconstruită în mod real o societate”.

***

Florin Pintescu, Politicile SUA, Germaniei și Rusiei în spațiul românesc (1990-2018).
Considerații geoeconomice, geoculturale și geostrategice
Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2019