Restanţele la credite ale sucevenilor s-au mutat de la ghişeele băncilor la executori

Faptul că de la o lună la alta tot mai multe credite sunt date pe mâna caselor de executare este adevărata explicaţie a reducerii cuantumului creditelor restante, nicidecum dorinţa crescută a sucevenilor pentru plata datoriilor la bănci. In luna martie a.c., la un volum total al creditelor în lei de 1.573 milioane de lei, restanţele erau de 210,5 milioane de lei, ceea ce însemna cam 14 % din volumul total al împrumuturilor angajate de suceveni. Acum un an, în martie 2014, restanţele reprezentau 23% din volumul total al împrumuturilor angajate

O concluzie care, din puctul de vedere al statisticilor Băncii Naţionale a României (BNR), ar putea să fie îmbucurătoare în sensul că în general românii, şi în mod particular sucevenii, au început să îşi plătească într-un ritm susţinut datoriile pe care le au la bănci derivă din analizarea unor date furnizate de băncile comerciale. Aceste informaţii au relevanţă pentru structurile bancare, dar nu spun nimic despre adevărata situaţie de pe piaţa împrumuturilor bancare din România. Toate acele reduceri ale volumului restanţelor la credite anunţate lună de lună pe site-ul BNR nu derivă nicidecum din vreo decizie bruscă a sucevenilor să renunţe la tot ce au prin casă, pentru a-şi plăti datoriile restante ci din aceea că, o bună parte dintre aceştia, exasperaţi de insistenţele cu care angajaţii băncilor îi tocau la cap cu obligarea de a-şi achita datoria sub ameninţarea mai întâi a intrării în Biroul de Credite şi mai apoi cu executarea silită, mulţi au decis să accepte varianta din urmă care, deşi înseamnă uneori un proces şi o cheltuială suplimentară, pentru că dobânzile plătite pentru datoria asumată va fi mult mai mare, plus cheltuielile de executare, măcar nu sunt sunaţi de câteva ori pe zi pentru a li se reaminti care le e statutul – cel de debitor la bancă. Se pare că băncile au înţeles în cele din urmă că nu uciderea psihică a debitorului este cea mai bună soluţie pentru rezolvarea unei probleme atât de delicate pe care, într-un fel, tot acestea au creat-o înainte de 2008 şi au acceptat că este mai înţelept să apeleze la alte structuri – de la firme de recuperare la executori judecătoreşti, care nu mai sunt reprezentanţi ai băncilor ci entităţi independente, care lucrează pentru acestea şi care au modalităţi mai subtile de a scoate banii de la datornici decât presiunea psihică necontenită.

In acest fel, debitele au fost preluate de către recuperatori şi executori, au fost scoase din prima contabilitate a băncilor iar situaţia restanţelor la bănci a sucevenilor, a devenit aparent mai relaxată.
Astfel, în luna martie a.c., la un volum total al creditelor în lei de 1.573 de milioane de lei, restanţele erau de 210,5 milioane de lei, ceea ce însemna cam 14 % din volumul total al împrumuturilor angajate de suceveni. Acum un an, în martie 2014, volumul total al creditelor în lei era de 388 milioane lei  la un volum total al creditelor de 1659,4 milioane de lei, ceea ce însemna 23% restanţe în volumul total al împrumuturilor angajate.
In ceea ce priveşte creditele în valută, acestea erau în martie a.c. în volum total de 1242 milioane lei, iar restanţele se cifrau la 154 milioane de lei, ponderea acestora în volumul total al împrumuturilor fiind de 12,3%. Cu un an în urmă, în aceeaşi lună martie, la creditele în valută, dintr-un volum total de 1.523 milioane de lei, restanţele erau de 253 milioane de lei, ponderea fiind de 16,7%.
La nivel naţional de altfel se observă o diminuare formidabilă, cum reiese şi din tabelele alăturate, a valorii creditelor restante, de la 13,2 miliarde de lei martie 2014, la 10,0 miliarde de lei în martie 2015 la creditele în lei, iar la creditele în valută şi de la 20,01 miliarde lei în martie 2014 la 14,5 miliarde de lei în martie 2015. Ca o menţiune, singurul judeţ unde s-a înregistrat o creştere şi chiar una foarte mare a volumului creditelor restante în lei a fost în decurs de un an, modestul judeţ Vaslui, unde restanţele la împrumuturile în lei ale populaţiei şi agenţilor economici de la băncile comerciale au crescut în 12 luni de la 112 milioane de lei la 361 milioane de lei. In acest fel Vasluiul a ajuns pe locul 5 în acest nedorit de nimeni top în care Suceava a coborât pe locul 16. Există pentru toate o explicaţie. Cea mai la îndemână este că judeţul moldovean a ajuns la strâmtoare după ce firmele lui Adrian Porumboiu au început să şchioapăte şi nu este exclus că chiar din această parte extrem de importantă a mediului de afaceri vasluian să fi provenit aceste restanţe care au dus pe primele locuri Vasluiul în rândul judeţelor cu cele mai mari restanţe la împrumuturile angajate, aşa cum tot această componentă a mediului de afaceri judeţean promova, cu ani în urmă o echipă de fotbal care îşi făcea loc în prima parte a topului din campionatul naţional de profil. (Neculai ROSCA)