Proprietarii Hanului Domnesc cer Consiliului Județean și Muzeului Bucovinei creșterea chiriei cu 1.000 de lei pe lună

In caz contrar, proprietarii vor prelua clădirea care găzduiește o secție a Muzeului Etnografic sucevean și o vor folosi cum socotesc de cuviință. Timp de 5 ani, chiria plătită de Consiliul Județean Suceava prin Muzeul Bucovinei a fost de 7.900 de lei lunar. Clădirea Hanului Domnesc a fost cumpărată în anii ’20 ai veacului trecut de familia Colomeischi de la Fondul Bisericesc

Dacă aleșii județeni vor dori ca Hanul Dom­­nesc de pe strada Ciprian Porumbescu să rămână în folosința Muzeului Bucovinei, ar trebui să accepte pretențiile proprietarilor, în principal ale Iustiniei Colomeischi, consfințit de instanță moștenitor de drept al clădirii care găzduiește, de mai multe decenii, expoziții muzeale permanente cu caracter etnografic. In luna februarie a anului 2011, Iustinia Colomeischi, după mai multe runde de negocieri cu Muzeul Bucovinei și cu Con­siliul Județean, în care a cerut 1 milion de euro pentru tranzacție, sumă neacceptată de autoritățile județene, a decis să lase în chirie clădirea cu terenul aferent, contra sumei de 7.900 de lei lunar. Luna aceasta, pentru că se apropie scadența celor 5 ani stabiliți în contractul de închiriere, proprietarul Iustinia Co­lomeischi a cerut ca această sumă să fie crescută cu încă 1.000 de lei lunar, pentru o închi­riere pe o perioadă de încă 3 ani.
Directorul Muzeului Bucovinei, Cons­tan­­­tin Emil Ursu, a explicat că în data de 20 februarie 2011 s-a semnat un contract pe 5 ani, care expiră pe data de 20 februarie 2017. Proprietarii au fost de acord cu prelungirea temrenului de închiriere pe o perioadă de încă trei ani, cu condiția ca chiria să crească cu încă 1.000 de lei lunar, față de cea stabilită acum cinci ani. “Noi am analizat solicitarea în Consiliul de Administrație al Muzeului și vom depune o adresă către Consiliul Ju­dețean, cerând să se ia o hotărâre în acest sens. De altfel, și conducerea CJ a fost in­formată de proprietari asupra acestei noi solicitări”, a declarat directorul Muzeului Bu­covinei, Constantin Emil Ursu.
Istoria acestui imobil din centrul Sucevei care acum găzduiește, printre altele, o ­co­lec­ție deosebită pentru zonele etnografice din ju­dețul nostru, este îndeajuns de complexă.
Hanul denumit ulterior “Hanul Dom­nesc” este o clădire construită la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul celui următor, care era destinată găzduirii unor dregători străini, oaspeți de seamă și mari negustori. Oda­tă cu ocuparea nordului Moldovei de că­tre imperiul Habsburgic în 1775, Hanul Dom­­nesc își schimbă destinația, devenind casă de vânătoare pentru membrii familiei imperiale.
În 1962 a fost restaurat de la nivelul piv­niței până la acoperiș, urmărindu-se reconstituirea elementelor de arhitectură interioară de la parter, în fosta bucătărie a hanului, pe locul cuptorului s-a ridicat un altul inspirat din cup­toarele moldovenești, la etaj s-au păstrat grinzile de stejar ale plafoanelor celor două coridoare. Ca elemente arhitecturale de epo­că recâștigate odată cu refacerea zidurilor, construcția Hanului Domnesc ca monument de arhitectură a intrat în tradiția culturală a Sucevei ca vechi han medieval.
Clădirea Hanului Domnesc, cumpărată în anii ’20 ai veacului trecut de familia Colomeischi de la Fondul Bisericesc
După instaurarea regimului comunist în România, imobilul a fost trecut în proprie­ta­tea statului, foștii proprietari, familia Co­lo­meischi, primind o despăgubire de 53.189 lei, adică aproximativ 50.000 de lei noi (la valoarea din anul 2006).
Între anii 1964-1967, clădirea a fost res­taurată de la nivelul pivniței până la acoperiș, aspectul exterior fiind readus la forma originară. La data de 28 iunie 1968, în clădirea fostului han s-a deschis Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Su­cea­va. În anul 1982 expoziția permanentă a fost reorganizată având ca idee de bază tematică reprezentarea complexă a celor șase zone etno­grafice ale județului: Suceava, Fălticeni, Hu­mor, Rădăuți, Câmpulung și bazinul Dor­nelor. Clădirea a devenit apoi sediul Mu­zeului Etnografic al Bucovinei.
Ce nu s-a subliniat încă îndeajuns despre tumultuoasa istorie a acestei clădiri din centrul orașului Suceava este că aceasta nu a fost ridi­cată de un înaintaș al familiei Colomei­schi de prin secolele XVI- XVII. Cădirea construită în acele timpuri a intrat  de fapt în timpul Imperiului Austro-Ungar în gestiunea Fodului religionar Greco – Ortodox din Bu­co­vina, fond religionar austro-ungar – condus de împărat,  entitate al cărei succesor a fost Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bu­covinei, acesta  fiind cel care a vândut prin anii ’20 ai secolului trecut proprietatea din mij­locul târgului Sucevei familiei Colo­meischi. (Neculai ROSCA)