Proiectantul restului de centură a Sucevei a intrat în insolvenţă

SC Luca Way SRL Bucureşti, firma care a oferit asistenţa tehnică pe durata proiectului şi cea care a actualizat proiectul tehnic privind continuarea variantei ocolitoare a municipiului Suceava, are datorii mai vechi de 60 de zile de 842.635,24 de lei, dar trebuie să înapoieze şi Primăriei Bacău suma de 3,3 milioane de lei. Conform bilanţului pe 2017, firma are datorii în valoare de 5,56 milioane de lei

Soseaua de centură a municipiului Suceava pare tot mai greu de terminat. Santierul de la drumul de 13 kilometri care ar trebui să facă legătura între Pătrăuţi şi Moara, via Scheia, stă închis de ani buni de zile şi nu pare că urmează să fie deschis prea curând. Firma care a început şi a realizat cea mai mare parte din lucrările de la ruta ocolitoare a Sucevei, SCCF – Grup Colas Iaşi, a intrat de mult în faliment, astfel că a fost reziliat contractul cu societatea ieşeană, iar de atunci pe şantier bate vântul.

Mai nou, SC Luca Way SRL Bucureşti, firma care a oferit asistenţa tehnică pe durata proiectului şi cea care a actualizat proiectul tehnic privind continuarea variantei ocolitoare, a intrat în insolvenţă. Tribunalul Bucureşti a admis cererea societăţii bucureştene şi a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă, funcţia de administrator judiciar provizoriu fiind preluată de AA TOTAL Insolvency IPRURL.

SC Luca Way SRL are datorii mai vechi de 60 de zile de 842.635,24 de lei, dar trebuie să înapoieze şi Primăriei Bacău suma de 3,3 ­mi­lioane de lei. Conform bilanţului pe 2017, firma are datorii în valoare de 5,56 milioane de lei.

Pe celebra şosea de de centură a municipiului Suceava, începută în urmă cu zece ani de zile şi nefinalizată până în prezent, care are un tronson construit pe pământ de flori, au început să apară gropile imediat după topirea zăpezii. Un tronson al rutei ocolitoare a Sucevei a fost dat spre folosinţă în cursul anului 2015, fără ca cei de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) să recepţioneze lucrările, pe acest sector de drum apărând deja gropile.

După iarna aceasta, pe tronsonul de drum al şoselei de centură a Sucevei ce a fost dat spre folosinţă au apărut gropi de dimensiuni destul de mari, care au stârnit nemulţumirea şoferilor ce tranzitează zona respectivă.

Tronsonul III al şoselei de centură a municipiului Suceava a fost deschis în luna martie a anului 2015, iar de atunci pe acest sector de drum circulă zilnic atât vehicule de mare tonaj, cât şi maşini mici. Dacă timp de aproape trei ani de zile carosabilul nu a avut probleme, recent şi-au făcut apariţia mai multe gropi de dimensiuni considerabile.

CNAIR a permis circulaţia automobilelor pe respectivul tronson, însă nu a recepţionat lucrările deoarece acestea ar fi de slabă calitate. Concret, firma care a executat lucrările nu a ­res­pectat caietul de sarcini, cele mai grave abateri fiind constatate la cei 165 de stâlpi de iluminat, care au abateri dimensionale şi constructive destul de mari. Chiar dacă au constatat aceste nereguli, cei de la CNAIR au plătit până la ultimul leu firmei constructoare.

In toamna anului 2014, sucevenii au fost anunţaţi că pentru a finaliza lucrările la tronsonul III al şoselei de centură a Sucevei, care face legătura între DN 2, zona Pătrăuţi şi DN 17, în localitatea Scheia, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), actuala CNAIR, a selectat firma bucureşteană Teo Trans Consulting SRL.

Valoarea totală a lucrărilor pentru ca acest tronson să poată fi dat spre circulaţie a fost estimată atunci la 5,8 milioane de lei, termenul de execuţie anunţat la începutul lui noiembrie fiind de 45 de zile. La acea dată, pentru a fi deschis circulaţiei respectivul tronson, mai trebuiau reabilitaţi 4.000 de metri pătraţi care au fost deterioraţi din cauza stopării lucrărilor, executate marcaje şi montaţi parapeţi metalici pe o lungime de 6,1 kilometri. Totodată, trebuiau montaţi 165 de stâlpi de iluminat, în condiţiile în care sunt iluminate pe timp de noapte atât intrarea de pe DN 2, cât şi sensul giratoriu din zona de intrare pe DN 17, aşa-numitul „zid al morţii”.

Termenul de execuţie a fost depăşit cu mult, tronsonul respectiv fiind dat în folosinţă abia în martie 2015, iar lucrările executate sunt considerate de specialişti de slabă calitate, neres­pectând caietul de sarcini, recepţia lucrărilor nu a fost efectuată, dar, surprinzător, CNADNR a efectuat absolut toate plăţile către constructorul TEO TRANS Consulting Bucureşti.

La data de 26 iunie 2015, CNADNR a plătit 6.266.867 de lei către Teo Trans Consulting, achitând astfel, printr-un singur ordin de plată, toate lucrările la care s-a angajat firma respectivă. Aşa după cum se poate observa, a apărut şi o diferenţă de vreo 460.000 de lei – în plus, fireşte – pe care Compania de Drumuri a achitat-o firmei bucureştene.

Tronsonul respectiv al rutei ocolitoare dat în folosinţă în urmă cu trei ani de zile nu este încă recepţionat şi nici nu va fi recepţionat foarte curând.

„Recepţia nu s-a făcut deoarece nu avem raportul proiectantului şi am făcut o expertiză pentru a putea face recepţia”, a oferit o explicaţie simplă directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi din cadrul CNAIR, inginerul Ovidiu Laicu.

Cât despre ziua în care toate tronsoanele şo­selei de centură vor fi date în folosinţă nimeni nu mai poate spune nimic. Lucrarea este executată în proporţie de aproape 90%, ar fi programată o licitaţie pentru acest an, doar că cei de la Bucureşti nu au alocat pentru centură nici măcar un leu pentru anul în curs.

Construirea şoselei de centură a Sucevei a început în anul 2008 şi deşi are o lungime de doar 12,34 kilometri nu a fost finalizată nici până în ziua de astăzi.

Nereguli semnalate la lucrările efectuate de Teo Trans pe tronsonul III al şoselei de centură

Încă din ianuarie 2015, înainte de finalizarea tronsonului III, CNADNR fusese avertizată că lucrările executate de Teo Trans Consulting la Suceava nu ar respecta cerinţele caietului de sarcini. Chestiunile flagrante le-au fost semnalate şefilor Companiei Naţionale în mai multe rânduri, aceştia neluându-le în seamă, anunţând că vor face verificări, dar permiţând firmei bucureştene să continue lucrările şi, aşa cum am arătat, plătind chiar aceste lucrări nerecepţionate şi neconforme.

Prima neregulă semnalată se referă la cei 165 de stâlpi montaţi pe respectivul tronson al şo­selei de centură a Sucevei. Diametrul exterior al acestor stâlpi este de 17,5 cm, faţă de dimensiunea obligatorie de 35 cm, cum era prevăzut în caietul de sarcini. Altă neregulă semnalată este legată de faptul că stâlpii montaţi în teren sunt confecţionaţi cu tabla groasă de maximum trei milimetri, de două ori mai subţiri faţă de cele sprecificate în caietul de sarcini.

Sirul neregulilor nu se opreşte doar la dimensiunile acestora, ci şi la aspecte legate de montare şi configurare. Astfel, CNADNR a mai fost înştiinţată în ianuarie 2015 cu privire la faptul că stâlpii montaţi în teren sunt fixaţi în patru buloane, deşi în caietul de sarcini a fost solicitată expres fixarea în opt buloane a stâlpului. Aceştia au flanşa de prindere de la partea inferioară cu dimensiunea 400 x 400 milimetri, cu toate că în caietul de sarcini se prevedea flanşă de prindere la partea inferioară cu dimensiunea de 600 x 600 milimetri.

O altă neregulă porneşte de la nerespectarea prevederilor conform cărora acumulatorii pentru iluminat se vor monta în corpul stâlpului, iar controlerul va fi instalat în tronsonul 1 al stâlpului metalic, într-o cutie cu grad de protecţie IP68, iar la stâlpii montaţi în teren, se arată în notificările trimise la CNADNR, acumulatorii şi controlerul sunt montaţi într-o cutie fixată la exteriorul stâlpilor, ceea ce îi face mai vulnerabili la acte de vandalism.

De asemenea, CNADNR a fost atenţionată că stâlpii montaţi în teren nu au ferestre de ­vi­zitare, deşi în caietul de sarcini este figurată la baza fiecărui stâlp câte o fereastră de vizitare pentru eventualele intervenţii la controler şi la acumulatori.

Menţionăm că, din punctul de vedere al specialiştilor care au notificat aceste nereguli către CNADNR, ar fi vorba de abateri dimensionale şi constructive majore de la caietul de sarcini, care duc la prejudicierea evidentă a autorităţii contractante – CNADNR, cu scopul diminuării nejustificate a costurilor produselor livrate şi a manoperei de instalare a acestora.

La începutul lunii februarie, societatea Best Road Semnalizare SRL Bucureşti a semnalat celor de la CNADNR – autoritatea contractantă la licitaţia privind centura de ocolire a municipiului Suceava – faptul că „nerespectarea documentaţiei de atribuire şi a ofertei asumate de către SC Teo Trans Consulting SRL şi acceptate de către achizitor fac imposibilă recepţia lucrărilor”.

De asemenea, CNANDR a fost atenţionată cu privire la „gravele abateri de la cerinţele obligatorii ale caietului de sarcini” despre care Best Road Semnalizare SRL Bucureşti susţine că ar fi confirmate de însuşi proiectantul lucrărilor de iluminat, şi anume SC Overall Company SRL.

Conform unei notificări trimise la începutul lunii martie 2015 către CNADNR, cererile SC Teo Trans Consulting au fost acceptate, fără acordul proiectantului, între Compania Naţională şi respectiva firmă fiind încheiat un act adiţional la contract, având ca obiect modificarea specificaţiilor tehnice din Caietul de sarcini, anexă a contractului de lucrări. Poate de aici apare şi întârzierea întocmirii raportului de către proiectant, motiv pentru care nu a avut loc recepţia tronsonului al III-lea al rutei ocolitoare a municipiului Suceava.

Acest act adiţional aduce însă modificări substanţiale la contractul de lucrări, pe parcursul derulării acestuia, condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura iniţială de achiziţie, ar fi permis participarea şi posibila selectare a altor operatori economici decât SC Teo Trans Consulting SRL. Mai grav este însă faptul că, prin acest act adiţional, datele economice ale contractului au fost schimbate în favoarea contractantului. (Dănuţ ZUZEAC)