Preşedintele Baroului Bota şi alte opt persoane, trimişi în judecată de procurorii suceveni pentru 3.244 de infracţiuni

Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava a dispus trimiterea în judecată a nouă persoane în dosarul în care sunt cercetaţi membrii Baroului Bota. Pompiliu Bota este acuzat că a înfiinţat un barou de avocaţi, copie a baroului tradiţional, prin intermediul căruia mai multe persoane au exercitat ilegal meseria de avocat. Cei nouă inculpaţi trimişi în judecată sunt acuzaţi de comiterea a nu mai puţin de 3.244 de infracţiuni

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au finalizat cercetările privind membrii Baroului Bota. Astfel, în baza probelor administrate la dosar au fost trimişi în judecată un număr de nouă inculpaţi pentru comiterea a 3.244 de infracţiuni şi acte materiale ale infracţiunilor. Faţă de 12 inculpaţi s-a dispus soluţia clasării cauzei, acestora fiindu-le aplicate sancţiuni administrative.
Pompiliu Bota (foto) a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de “folosire fără drept a denumirilor “Barou”, “Uniunea Naţională a Barourilor din România”, a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat”, 646 de acte materiale ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de “folosire fără drept a denumirilor “Barou”, “Uniunea Naţională a Barourilor din România”, a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat”, 646 de acte materiale ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii câte legale, 162 de infracţiuni de complicitate la înşelăciune, 28 de infracţiuni de tentativă la înşelăciune, 120 de infracţiuni de complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi 16 infracţiuni de complicitate la infracţiunea de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu, în forma determinării c u intenţie la săvârşirea faptei fără vinovăţie.
Din cercetările făcute de procurori a reieşit că inculpatul Pompiliu Bota a pus bazele asocierii infracţionale la care au aderat şi ceilalţi inculpaţi, urmărind obţinerea unor sume de bani importante ca urmare a acţiunilor de inducere în eroare a persoanelor vătămate şi desfăşurarea fără drept a unor activităţi specifice avocaturii. Anchetatorii au depistat un complex de activităţi frauduloase, prin intermediul cărora inculpatul a urmărit şi a reuşit crearea unei organizări infracţionale ieşite din comun prin amploarea sa (peste 3.300 persoane implicate, acţionând la nivelul întregii ţări şi în Uniunea Europeană), dar mai ales prin domeniul specific de acţiune, acela al justiţiei.
Bazele activităţii infracţionale au fost puse de către inculpatul Bota Pompiliu şi s-au situat în intervalul 2002 – 2004 când, folosind o pretinsă incoerenţă legislativă în ceea ce priveşte exercitarea profesiei de avocat în România, a luat decizia de pune în funcţiune o structură infracţională amplă, care în esenţă urmărea “clonarea” structurilor organizaţionale şi funcţionale ale ordinului avocaţilor din România, în scopul obţinerii de beneficii materiale.
În dezvoltarea activităţii ilicite, inculpatul a aplicat o tehnică infracţională complexă, cunoscută în special în domeniul informatic, specifică infracţiunilor de înşelăciuni prin intermediul Internetului, cunoscută sub denumirea de “phishing”.
Metoda respectivă constă în esenţă în clonarea site-urilor care desfăşoară în principal activităţi de comerţ, prin crearea unora similare însă fictive şi direcţionarea clienţilor acestor site-uri către paginile Web fictive unde efectuează plăţi pentru produse şi servicii inexistente.
Activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul Pompiliu Bota a fost mascată sub forma a trei asociaţii umanitare, respectiv “Figaro Potra”, “Bonis Potra” şi filiala Băleşti Gorj, a asociaţiei Figaro Potra, care au fost desfiinţate în mod succesiv de către instanţele de judecată naţionale.
Procurorii au identificat un complex de activităţi frauduloase, prin intermediul cărora inculpatul a urmărit şi a reuşit crearea unei organizări infracţionale ieşite din comun prin amploarea sa (peste 3.300 persoane implicate, acţionând la nivelul întregii ţări şi în Uniunea Europeană), dar mai ales prin domeniul specific de acţiune, acela al justiţiei.
Unicul scop al demersurilor inculpatului a fost acela de a obţine foloase materiale importante prin organizarea unor activităţi care se circumscriu exercitării fără drept a profesiei de avocat şi inducerii în eroare a persoanelor vătămate/justiţiabili, cu privire la calitatea de avocat.
Inculpatul a pervertit în permanenţă atât sensul legilor cât şi al numeroaselor hotărâri jurisprudenţiale ale tuturor instanţelor de judecată de toate gradele (judecătorii, tribunale, curţi de apel, ICCJ, Curte Constituţională, CEDO), cărora le-a dat o interpretare “personală”, în vădită contradicţie cu sensul şi conţinutul acestora, însă în concordanţă cu scopurile urmărite de către inculpat.
“Trebuie de remarcat modul ingenios în care în susţinerea activităţii infracţionale a organizaţiei pe care a creat-o, inculpatul şi-a creat probele necesare, prin folosirea mijloacelor frauduloase ca instrumente de inducere în eroare a magistraţilor, a căror hotărâri s-au fundamentat pe acestea, fiind folosite în mod abil ulterior de către inculpat ca argumente de natură jurisprudenţială”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava.
Marian Ionel Jurgiu a fost trimis în judecată pentru comiterea a 47 de infracţiuni de înşelăciune, 18 infracţiuni de tentativă la înşelăciune, 77 de infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată, 16 infracţiuni de participaţie la improprie la infracţiunea de abuz în serviciu, 95 de acte materiale ale infracţiunii de “folosire fără drept a denumirilor <<Barou>>, <<Uniunea Naţională a Barourilor din România>>, a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat” şi 95 de acte materiale ale infracţiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi. Acesta este acuzat că, în intervalul 2010 – 2015, a indus în eroare 65 de persoane vătămate.
Inculpatul Marian Ionel Jurgiu identifica şi inducea în eroare moştenitorii victimelor unor accidente rutiere cărora, utilizând înscrisuri fictive, le-a creat convingerea falsă că are calitatea de avocat şi, profitând de un moment de vulnerabilitate emoţională a acestora, le-a determinat să întocmească o serie de documente pe care acestea nu le-ar fi semnat în condiţii normale, documente în baza cărora inculpatul şi-a însuşit o parte importantă din sumele de bani primite cu titlu de despăgubiri de la societăţile de asigurări. Inculpatul îşi selecta victimele care se aflau într-un moment de maximă vulnerabilitate emoţională, acestea trecând printr-o traumă psihică, cauzată de pierderea subită a unei persoane apropiate, dublată de preocupările create de înmormântare. Ulterior, în desfăşurarea rezoluţiei infracţionale, Marian Ionel Jurgiu a utilizat o serie de înscrisuri contrafăcute, facturi şi chitanţe fiscale, înscrisuri pe care le depunea la dosarul cauzei, atestând că ar fi încasat de la persoanele vătămate sume de bani cuprinse între 1.500 şi 5.000 lei cu titlu de onorariu de avocat.
Tot în acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată inculpaţii Liliana Adriana Elisabeta Caisîn, Daniela Brânduşa Maxim, Dumitru Roland Mândrilă, Dumitru Dascălu, Marcel Dan Roibu, Constantin Mircea Meslec şi Traian Vasile Nistor, care sunt acuzaţi că au aderat la baroul înfiinţat de Pompiliu Bota, având ca scop comiterea infracţiunilor de exercitarea fără drept a profesiei de avocat, folosirea fără drept a denumirilor şi însemnelor specifice profesiei de avocat şi înşelăciune.
Prejudiciul din dosar creat din săvârşirea infracţiunilor mai sus menţionate a fost estimat la suma de 375.090 de euro şi 1.263.712 de lei. Procurorii au instituit măsuri asigurătorii pe bunurile mobile şi imobile ale inculpaţilor. (Constantin ZUZEAC)