Posibilă întâlnire Iohannis – Poroşenko la PTF Vicov – Crasna

Conform presei ucrainene, care citează un comunicat al administraţiei Regiunii Cernăuţi, întâlnirea ar urma să aibă loc pe 1 iulie, la inaugurarea noului punct de trecere a frontierei 

Presa ucraineană de limbă română – publi­caţiile cernău­ţene Buc Press, TOCpress şi Libertatea Cuvântului – susţine că la mijlocul acestui an ar pu­tea avea loc o întâlnire între preşedinţii României şi Ucra­inei, Klaus Iohannis şi Petro Poroşenko, la frontiera dintre cele două ţări, cu ocazia redeschiderii a două puncte de tre­cere a frontierei, din care unul pe raza judeţului Su­cea­va. Autorităţile ucrainene îşi pro­pun ca până la 20 iunie 2018 să finalizeze lucrările de modernizare a punctelor de trecere a frontierei Diakivţi (Pro­boteşti) – Racovăţ şi Krasnoil´s´k (Crasna) – Vicovu de Sus, potrivit unui comunicat de presă al Admi­nistraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, preluat de TOCpress. Seful Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi (guvernator, pe o altă formulă des uzitată mediatic), Oleksandr Fisciuk, ar fi transmis în cadrul şedinţei comune a Comitetelor Radei Supreme a Ucrainei că respectivele puncte de trecere a frontierei pentru a căror reabilitare au fost alocate fonduri europene sunt finalizate în proporţie de 75% împreună cu infrastructura din apropiere.

Totodată, conform celor relatate de Buc Press, TOCpress şi Libertatea Cuvântului, Oleksandr Fisciuk a anunţat că la redeschiderea punctelor de trecere a frontierei, programată pentru 1 iulie 2018, vor participa preşedinţii Ucrainei şi Româ­niei, Petro Poroşenko şi Klaus Iohannis. „Planificăm să finalizăm lucrările până pe 20 iunie, iar pe 1 iulie aceste puncte vamale să fie date în exploatare, în prezenţa preşedinţilor Ucrai­nei şi României. Fără dezvoltarea punctelor de trecere a frontierei şi, de asemenea, fără o legătură rutieră între raioane şi regiuni, nu putem vorbi despre dezvoltare economică şi integrare. Prin urmare, intenţionăm să începem construcţia a încă două puncte de trecere a frontierei”, a declarat guvernatorul regiunii Cernăuţi la şedinţa comună a comisiilor parlamentare din Rada Supremă a Ucrainei.

De asemenea, potrivit Buc Press, şeful executivului regiunii Cernăuţi susţine iniţiativa premierului ucrainean Volodymyr Groisman de a transmite împuternicirile privind reconstruirea, construcţia şi amenajarea punctelor de trecere organelor executive locale.

Recent, acest subiect a fost abordat şi la o întrevedere comună între administraţia judeţeană suceveană şi cea regională de la Cernăuţi. Seful administraţiei judeţene sucevene, Gheorghe Flutur, a insistat cu privire la progresele făcute de partea română şi a felicitat deschiderea premierului ucrainean pentru rezolvarea problemei.

Reamintim că problematica punctelor de trecere a frontierei a fost una destul de spinoasă atât pentru partea română, cât şi pentru cea ucrai­neană. Uniunea Europeană a alocat fonduri atât ţărilor membre care au graniţa cu Ucraina, cât şi Ucrainei pentru modernizarea a şase puncte de trecere a frontierei.

Cel puţin în ceea ce priveşte ţara noastră, majoritatea lucrărilor au fost încheiate sau sunt foarte aproape de a fi definitivate. În urma mai multor semnale şi a unor vizite în teren, s-au constatat rămâneri în urmă foarte mari pe partea ucraineană, nu doar la punctele de trecere a frontierei cu România, ci şi la altele cu Ungaria, Slovacia şi Polonia. În condiţiile în care punctele de trecere a frontierei Racovăţ – Proboteşti şi Vicovu de Sus – Crasna urmau să fie date în exploatare la sfârşitul lui 2016, iar la punctul de control Ustiluga, la graniţa cu Polonia, a fost săpat doar un şanţ şi la frontiera cu Slovacia şi Ungaria au fost instalate doar conducte şi construcţii meta­lice, Uniunea Europeană a sistat finanţarea pentru Ucraina, în luna februarie a acestui an.

Este interesant că în februarie 2018 autorită­ţile ucrainene comunicau în presă că lucrările de la Proboteşti şi Crasna erau finalizate în proporţie de 80-85%, iar ceva mai recent au comunicat pre­sei că sunt în proporţie de 75% finalizate. Totuşi, autorităţile ucrainene au reconsiderat situ­aţia şi se pare că au depus eforturi pentru a remedia, axându-se pe finanţarea de la punctele de trecere a frontierei unde lucrările erau într-un stadiu mai avansat, respectiv Diakivţi (Proboteşti) – Racovăţ şi Krasnoil´s´k (Crasna) – Vicovu de Sus.

Si problema legată de o întâlnire între şefii de stat român şi ucrainean a fost una delicată. Anul trecut urma să aibă loc o astfel de întrevedere, însă după promulgarea de către Petro Poroşenko a unei legi care vicia drepturile minorităţilor naţionale din Ucraina la o educaţie în limba maternă, Klaus Iohannis l-a informat la ONU pe omologul său ucrainean că o asemenea întâlnire nu va mai avea loc. (Dan PRICOPE)