Percheziții la Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc. Medici psihiatri, acuzați că și-au folosit pacienții drept cobai

Procurorii de la Parchetul General au descins ieri la 31 de spitale din țară, printre care și la Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc. Anchetatorii susțin că medicii falsificau semnăturile pacienților și făceau studii clinice pe aceștia folosind medicamente experimentale, fără consimțământul bolnavilor

 

Ieri, procurorii de la Parchetul General au descins la Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc, într-un amplu dosar în care mai mulți medici psihiatri sunt acuzați că ar fi folosit pe post de cobai mai mulți pacienți cu probleme psihice. Deo-camdată, medicii de la spitalul câmpulungean nu sunt vizați direct de anchetă, procurorii ridicând mai multe documente cu valoare probatorie în dosar.
Perchezițiile au fost făcute la mai multe spitale din București și din județele Arad, Cluj, Constanța și Dolj, unde își desfășoară activitatea cei în cauză, dar și la sediile și punctele de lucru a cinci societăți comerciale cu profil medical, care reprezintă interesele sponsorilor.
De asemenea, sunt ridicate înscrisuri și probe de la 31 de unități sanitare aflate pe raza județelor Suceava, Argeș, Botoșani, Buzău, Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Timiș și Vrancea.
Anchetatorii precizează că mai mulți angajați din sistemul sanitar ar fi desfășurat activități nelegale „constând în derularea unor studii clinice cu încălcarea prevederilor legale în materie, fapte cu potențial generator de riscuri în ceea ce privește autorizarea intrării pe piață a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populației”.
De asemenea, în urma cercetărilor s-a constatat că un medic psihiatru de la un spital din Arad, care este și cadru didactic la o universitate din același oraș, ar fi cerut și primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secției de Psihiatrie pentru întocmirea unor dosare de pensionare pe caz de boală, se arată într-un comunicat emis de Parchetul General.
„În realitate, persoanele în cauză nu suferă de afecțiuni psihice, însă în schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta îi înregistra în evidențele medicale ale spitalului, figurând fictiv atât cu internare, cât și cu tratament de specialitate”, arată anchetatorii.
Procurorii precizează că majoritatea acestor persoane nu rămâneau internate în spital și nici nu urmau tratamentul prescris. Mai mult, unora dintre pacienți le condiționa internările fictive de participarea la studiile clinice pe care același medic le conducea.
„Scopul acestui demers era obținerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuția medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcție de numărul de pacienți înrolați”, conform documentului citat.
Studiile clinice ar fi fost făcute fără consimțământul informat al subiecților, „fiind consemnate în documentele întocmite aspecte necorespunzătoare adevărului referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienților, tratamentul urmat și efectele acestuia”.
„Pentru obținerea semnăturii pe declarația privind consimțământul participării la studiu, medicul psihiatru acționa în două modalități: fie prezintă documentul pacienților sau aparținătorilor acestuia (în situația pacienților fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenți să contrafacă semnătura”, spun anchetatorii.
Pentru a asigura numărul de pacienți prevăzut în protocoale, medicul psihiatru ar fi inclus în studii și pacienți care nu sufereau de afecțiunea pentru care era testat medicamentul experimental. Mai mult, la indicațiile acestuia, medicii rezidenți și asistentele medicale ar fi consemnat în foile de observație simptomele necesare includerii în studiu, omițând total sau parțial consemnarea simptomelor reale.
Mai mult, medicul ar fi consemnat în foile de observații administrarea unei medicamentații suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu.
„În situația în care pacienții nu răspundeau la medicamentul testat pentru a fi menținuți în studiu, li se administrau medicamente conținând substanțe neadmise în protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacienților nu erau recoltate de la aceștia, ci de la cadrele medicale ale secției”, se arată în comunicatul emis de Parchetul General.
De altfel, din dispozițiile medicului psihiatru, la externare pacienților înrolați în studiu li se întocmeau două seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea în studiu, diagnosticul și tratamentul experimental administrat și altele contrafăcute, care se înmânau pacientului și care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fără a se menționa includerea pacientului în studiu.
„Prin modalitățile descrise se urmărea includerea în studii a unui număr cât mai mare de pacienți și efectuarea chiar fictivă a cât mai multor vizite, scopul final fiind acela de a încasa sume mai mari din partea sponsorilor”, spun anchetatorii.
Parchetul General precizează că verificările financiar – fiscale sunt asigurate de către specialiști din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, suportul tehnic de către Direcția Operațiuni Speciale, iar suportul informativ este asigurat de către Serviciul Român de Informații. De altfel, dosarul a fost deschis în urma unor sesizări transmise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de către Serviciul Român de Informații. (Dănuț ZUZEAC)