Penticostalii – cea mai numeroasă confesiune religioasă din judeţ, după ortodocşi

Penticostalii reprezintă cea de-a doua confesiune religioasă din judeţul Suceava, ca număr de persoane, conform datelor provizorii din recensământul populaţiei şi locuinţelor. Datele finale nu au fost publicate, însă având în vedere că diferenţele rezultate din datele provizorii între creştinii penticostali şi alte culte sau religii sunt foarte mari, este puţin probabil să apară răsturnări spectaculoase de situaţie. De menţionat că datele respective se referă la ceea ce adepţii cultului penticostal numesc „Biserica lui Dumnezeu Apostolică” şi au în vedere apartenenţa faţă de această orientare religioasă.
Potrivit datelor recensământului, penticostalii sunt mai numeroşi decât adepţii tuturor celorlalte confesiuni religioase creştine din judeţe şi a altor religii la un loc, excepţie făcând comunitatea creştinilor ortodocşi care rămâne dominantă la nivel de judeţ. Astfel, din cei 614.451 de locuitori ai judeţului – populaţia stabilă aşa cum a rezultat din datele provizorii ale recensământului – sunt nu mai puţin de 47.244 de adepţi ai cultului penticostal, ceea ce înseamnă mai mult decât populaţia oricăruia din oraşele din judeţ, cu excepţia municipiului Suceava.
Asta în condiţiile în care comunităţi mai vechi şi cu o istorie mai profundă cum ar fi cea a romano catolicilor şi cea a greco-catolicilor abia dacă ajung împreună să aibă opt mii de membri, peste şase mii fiind ai romano-catolicilor. Baptiştii trec uşor de 3.300 de adepţi, în timp ce adventiştii de ziua a şaptea se apropie de patru mii de membri.
Peste 1.700 de suceveni nu au vrut să îşi declare religia de care aparţin, alţi 191 declarându-se atei, iar 387 fiind fără religie. Numărul celor care aparţin altor religii sau confesiuni decât cea creştin ortodoxă şi celelalte anterior menţionate este, totuşi, unul destul de mare şi anume 14.506. ~n această categorie sunt incluse confesiuni creştine de origine neoprotestantă precum: unitariană, evanghelică, evanghelică de confesiune augustană, evanghelică luterană, creştină după Evanghelie, martorii lui Iehova; confesiuni de factură ortodoxă care însă au o aparteneţă diferită de cea a Bisericii Ortodoxe Române: ortodocşii sârbi şi cei de rit vechi, dar şi comunitatea creştinilor armeni care a evoluat separat de ortodoxie începând cu secolul al V-lea. De asemenea, tot la categoria „Alte religii” au fost trecuţi şi cei care aparţin de religia moziacă şi islamică. Motivul pentru care toate aceste confesiuni sau religii au fost menţionate la această rubrică este acela că, la nivel naţional, numărul membrilor comunităţilor respective este sub 85.000 de persoane.
Câţi cetăţeni s-au declarat penticostali în mediul urban şi în mediul rural
~n judeţul Suceava, cei mai mulţi penticostali locuiesc în mediul rural, per total numărul celor din mediul urban fiind de două ori şi jumătate mai mic decât cel din mediul rural. Astfel, din cei aproape 250 de mii de locuitori din cele 14 aşezări urbane ale judeţului, puţin peste 14 mii sunt penticostali, faţă de 222 de mii de ortodocşi. Asta înseamnă că, în mediul urban, raportul ar fi cam de un penticostal la 15 ortodocşi. ~n mediul rural, din 365 de mii de locuitori, 33 de mii sunt penticostali, iar 312 mii sunt ortodocşi. Asta ar însemna, cu aproximaţie, un penticostal la nouă creştin ortodocşi.
Deşi în mediul rural sunt mai mulţi, ca număr, totuşi cea mai mare comunitate de penticostali este în municipiul Suceava unde, din 86.282 de persoane, 3.718 s-au declarat adepţii acestui cult, faţă de 77.700 ortodocşi, raportul fiind de un penticostal la aproape 21 de creştini ortodocşi. Ca număr de adepţi ai confesiunii penticostale, locul al doilea este ocupat de oraşul Vicovu de Sus unde ar fi 2.729 de penticostali din 13.053 de locuitori, numărul ortodocşilor fiind puţin peste zece mii. Municipiul Rădăuţi se situează pe locul al treilea, ca număr de penticostali din judeţ cu 2.455 din 22.145 de locuitori cât ar fi populaţia stabilă a respectivului oraş. Locurile patru şi cinci sunt „adjudecate” de două comune care, de asemenea, au peste două mii de penticostali ca număr: Dumbrăveni cu 2.324 din 7.170 de locuitori şi Volovăţ cu 2.174 din 4.858 de locuitori.
~n ce localităţi sunt comunităţile mari de penticostali şi unde acestea nu există
Potrivit datelor provizorii ale recensământului populaţiei şi locuinţelor, în niciuna din cele 114 localităţi ale judeţului Suceava nu există comunităţi creştine sau de altă religie mai mari decât cea a confesiunii ortodoxe. Totuşi, în vreme ce în localităţi cum ar fi municipiul Suceava numărul ortodocşilor este este 21 de ori mai mare decât al penticostalilor, în localităţi precum Volovăţ penticostalii sunt mai apropiaţi ca număr faţă de ortodocşi, diferenţele fiind de câteva sute de oameni. Valea Moldovei şi Vadu Moldovei sunt localităţi unde numărul creştinilor ortodocşi este de peste o sută de ori mai mare decât cel al penticostalilor, în timp ce Voitinel sau Pătrăuţi – localităţi unde numărul penticostalilor trece de 1.500 – sunt în situaţii similare cu Volovăţul, diferenţele fiind de vreo patru – cinci sute în favoarea comunităţii ortodoxe. La Iaslovăţ, numărul penticostalilor declaraţi este de 1.354 faţă de 1.575 creştin ortodocşi. Sunt localităţi cum ar fi Marginea sau Udeşti unde numărul membrilor comunităţii penticostale trece de 1.500, respectiv 1.300, dar unde comunităţile creştin ortodoxe sunt cam de patru ori mai numeroase. ~n Ipoteşti ar fi cam 1.300 de locuitori care s-au declarat penticostali, iar la Mitocu Dragomirnei 900, comunitatea creştin ortodoxă fiind de două ori şi jumătate, respectiv trei ori mai mare. Grăniceşti, Frătăuţii Vechi, Frătăuţii Noi, Bosanci şi Arbore sunt, de asemenea, comune care au un număr de penticostali care trece de o mie, dar unde numărul creştinilor ortodocşi este de trei – patru ori mai mare. Dintre aşezările urbane unde numărul penticostalilor trece de o mie se numără Cajvana cu 1.687 şi Salcea cu 1.758.
Singura aşezare urbană din judeţul Suceava unde, conform datlor provizorii, nu există adepţi ai cultului penticostal este oraşul Dolhasca. ~n ce priveşte comunele unde nu sunt penticostali, numărul acestora este mai mare, printre acestea figurând pitoreasca localitate montană Ciocăneşti unde 1.363 din cei 1.373 de locuitori s-au declarat creştin-ortodocşi, şapte romano – catolici şi trei greco – catolici. Drăguşeni, Fântâna Mare, Izvoarele Sucevei şi Pojorâta sunt alte exemple unde comunitatea penticostală nu este reprezentată. ~n comuna Hârtop, 2.233 de locuitori din cei 2.234 s-au declarat creştin ortodocşi, iar unul baptist. ~n comuna Slatina, doar 30 din cei peste 4.677 de locuitori nu sunt creştin ortodocşi, toţi figurând la capitolul „Alte religii”. (Dan PRICOPE)