O bâzdâganie de doi milimetri, făcând parte dintr-o specie nouă în fauna României, descoperita în lacurile de la Fălticeni

Specialiştii de la Societatea Ornitologică Română au făcut “cea mai mare mică descoperire” din fauna României – în lacurile Fălticeni avem o specie nouă de crustaceu microscopic, una care nici măcar nu are denumire populară.

Micro-crustaceele sunt extrem de importante pentru peşti, dat fiind faptul că vorbim despre rudele celebrilor “purici de baltă”, mâncare achiziţionată de la magazinele de acvaristică pentru peştii ornamentali. Copepodele sunt crustacee microscopice care se dezvoltă cu precădere în planctonul habitatelor acvatice stătătoare sau încet curgătoare.
Biologul Eva Vancsa a prelevat probe din lacurile de la Fălticeni pentru a studia nevertebratele acvatice din lacuri, ca activitate din cadrul proiectului “Elaborarea Planurilor de management pentru ariile protejate ROSCI0310 Lacurile Fălticeni, ROSCI0389 Sărăturile de la Gura Ialomiţei – Mihai Bravu, ROSPA0051 Iezerul Călăraşi, ROSPA0061 Lacul Techirghiol, ROSPA0101 Stepa Saraiu Horea, ROSPA0111 Berteştii de Sus – Gura Ialomiţei”, se arata intr-un comunicat transmis redactiei de Societatea Ornitologică Română.
“Campania de prelevare de probe de la Fălticeni a avut loc în luna noiembrie din 2018. Atunci am colectat probe de nevertebrate acvatice pe toate luciurile de apă din proiect, pentru că nu lucrăm doar la Fălticeni, ci şi la Călăraşi, Techirghiol sau Gura Ialomiţei. Am folosit o unealtă specială de recoltare a organismelor ataşate de substrat, numite organisme bentonice. Acestea nu sunt importante doar pentru peşti, ci sunt o resursă de hrană şi pentru păsări. Când ne referim la nevertebratele acvatice discutăm şi despre insecte care au şi o dezvoltare acvatică şi una aeriană. Exemplul cel mai bun este libelula, care este sursă de hrană pentru mai multe specii de păsări”, a spus biologul Eva Vancsa.

La microscop

Spre deosebire de colegii ornitologi care îşi desfăşoară munca pe teren, cu binoclul la ochi, modul de lucru pentru analiza acestor comunităţi de organisme implică studiul în laborator la microscop, după prelevarea din teren. Pentru început se face trierea – adică se identifică separat grupele de organisme, după care se fac analize şi mai detaliate pentru fiecare grup în parte.
După ce Eva a făcut această prelucrare în laborator, a apelat la un alt expert din proiect, Karina Battes, pentru a studia în amănunt copepodele prinse cu fileul. Copepodele trăiesc în masa apei, nu în sedimentele bazinelor acvatice. Deşi sunt foarte importante pentru lacuri, bălţi, mlaştini, râuri mari sau alte ecosisteme cu apă încet-curgătoare, copepodele sunt de cele mai multe ori ignorate, din două motive. În primul rând sunt foarte mici, cele mai multe specii au o lungime a corpului cuprinsă între jumătate de milimetru şi un milimetru. În al doilea rând, Directiva Cadru Apă (legea europeană de monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă din Uniunea Europeană) nu le include în analize.
“Eva mi-a dat prima dată câteva tuburi cu copepode colectate în noiembrie 2018. Mă aşteptam să găsesc specii de copepode comune, cu distribuţii largi şi nepretenţioase la condiţiile de mediu. Am identificat câţiva zeci de indivizi din astfel de specii, când am dat peste doi masculi la care nu recunoşteam caracterele de identificare. După ore întregi de căutări, am reuşit să identific specia şi, când am ajuns la Sinodiaptomus sarsi, mărturisesc că a fost o surpriză totală. Nu doar specia, dar şi genul sunt noi pentru fauna de copepode calanoide a României, care număra înainte de această descoperire 24 de specii”, a povestit Karina Battes.

Confirmare şi viitor

Cei doi biologi şi-au reluat căutările în următoarea campanie de teren, şi în iunie 2019 au luat noi probe din apa de la Fălticeni. Au găsit nu zeci, ci sute de indivizi de Sinodiaptomus sarsi!
Acest micro-crustaceu, o specie nativă în estul Asiei, şi-a extins treptat arealul de distribuţie, din estul Chinei şi sud-estul Rusiei înspre vest până în Turcia şi Caucaz. Prima citare din Europa (zona la vest de Marea Neagră) a fost făcută în Ucraina, în august 2014. Spre deosebire de cazul din Ucraina, unde au fost găsite câteva exemplare, în Lacurile Fălticeni au fost identificaţi sute de indivizi, atît adulţi cât şi juvenili, ceea ce indică o populaţie stabilă, autosustenabilă.
Spre deosebire de restul vieţuitoarelor pe care le studiază biologii (mamifere, păsări, insecte) la copepode nu există denumiri populare. Pentru că sunt microscopice, nimeni nu s-a ocupat cu numirea lor.
“Potenţialul invaziv al acestei specii nu trebuie trecut cu vederea, de aceea viitoarele teme de cercetare va trebui să includă elucidarea rutelor de migraţie, identificarea vectorilor de migraţie şi studierea potenţialului invaziv în ecosisteme acvatice”, a mai spus Karina Battes.

Societatea Ornitologică Română (SOR) este cea mai importantă organizaţie independentă de conservare a păsărilor din România. Un ONG premiat, SOR, lucrează pentru a proteja păsările sălbatice şi habitatele lor în România de peste 25 de ani. Misiunea noastră este să ne asigurăm că populaţiile noastre unice de păsări sunt protejate, iar locurile naturale minunate ale României nu sunt exploatate şi distruse de evoluţiile dăunătoare. Dorim să îi inspirăm pe oameni să contribuie la protejarea păsărilor şi a habitatelor din România şi, cu ajutorul lor, să ne asigurăm că şi generaţiile viitoare se vor bucura de acestea.