Numărul exploataţiilor agricole de peste 100 de hectare din judeţ aproape că s-a triplat, într-un an

De la un an la altul, în evidenţele APIA Suceava, cu sau fără problemele legate de cercetările începute de procurorii anticorupţie vizând acordarea nejustificată de subvenţii, se înscriu tot mai mulţi fermieri şi totodată, suprafeţele pe care aceştia declară că le exploatează sunt în creştere. La sfârşitul anului trecut, arătam că în judeţul nostru sunt înregistraţi 43 de fermieri care deţin peste 100 de hectare de teren agricol, Este drept, statistica din 2013, viza doar exploataţiile agricole reale, unde se cultivă cu adevărat pământul, nu şi păşunile deţinute de felurite entităţi, care, aşa cum vom vedea mai jos, sunt cel puţin la fel de bănoase din punct de vedere a obţinerii de subvenţii europene sau naţionale, dar nu au o contribuţie reală la agricultura Sucevei. Dar şi în acest context trebuie spus că o statistică a aceleiaşi entităţi – APIA Suceava, include într-o listă a fermierilor cu suprafeţe mai mari de 100 de hectare teren arabil din judeţul Suceava în 2014 un număr de 114 entităţi, cu o suprafaţă totală utilizată de 34.154 hectare. Departe de a aprecia munca funcţionarilor care au realizat această statistică, trebuie totuşi să facem o diferenţiere între terenul arabil şi terenul agricol, mai ales în situaţii în care chiar denumirea entităţilor ce deţin astfel de suprafeţe vorbeşte de la sine: Herghelia Lucina, Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Utilizatorilor de Păşune, Asociaţia Crescătorilor de Animale – Noua Păşune, etc., fiind vizibil faptul că aici nu este vorba despre teren arabil, ci pur şi simplu de păşuni care sigur nu se ară.
Chiar şi pe acest fond, trecând peste foamea de subvenţii naţionale sau comunitare, venită din partea deţinătorilor de terenuri declarate agricole ori arabile,  putem  trage câteva concluzii interesante legate de modul în care a evoluat agricultura în marile exploataţii din judeţul nostru, de la un an la altul. Exploataţiile agricole de mari dimensiuni din judeţul Suceava au început să prindă contur în ultimii ani, mai multe rezultate din arendarea terenurilor de la proprietari, puţine din cumpărarea acestora Exploataţiile agricole de mari dimensiuni din judeţul Suceava au început să prindă contur în ultimii ani, mai multe rezultate din arendarea terenurilor de la proprietari, puţine din cumpărarea acestora şi mai deloc din asocierea micilor fermieri. Zeci de astfel de exploataţii sunt constituite în perimetrul judeţului Suceava dar există şi exploataţii agricole administrate de suceveni şi în alte judeţe, fie în cele vecine, cum este Botoşaniul, Iaşiul sau Neamţul dar şi mai departe, chiar în Brăila.
Cine face cu adevărat agricultură în judeţul Suceava
Cea mai mare exploataţie agricolă o deţinea acum un an Prodimpex SRL Bălcăuţi, administrată de Ilie Homeniuc, care avea în proprietate şi în arendă 1.469 de hectare de teren în localităţile Bălcăuţi, Siret, Calafindeşti, Grămeşti şi Dorneşti. Afacerea lui Homeniuc a mers bine astfel încât anul acesta a declarat la APIA că exploatează 1.655 de hectare, cu aproape 200 de hectare mai mult decât anul trecut.
Pe locul doi se situa anul trecut, ca şi în acest an,  Agroprodexim SRL, administrată de Ionu Simion Păstrăv. Dacă anul trecut firma administra 1.117 hectare în proprietate şi arendă la Fântâna mare, Forăşti, Rădăşeni, Vadu Moldovei şi Cornu Luncii, anul acesta suprafaţa lucrată a crescut cu 100 de hectare, la 1.213.  Agrohouse SRL, admi-nistrată de Stefan Indianu care exploata anul trecut în proprietate ori în arendă 769 de hectare la Drăguşeni, Răuceşti Neamţ, Forăşti, Cristeşti Iaşi, a picat anul acesta pe locul 9, 762 de hectare lucrate. Staţiunea de Cercetări Agricole a picat de asemenea de pe locul 4, pe locul 10, chiar dacă suprafaţa de teren lucrată a crescut de la 747 la 751 de hectare de teren. Cu menţiunea că pe vremuri această entitate era  principalul “latifundiar” al judeţului. Structura de stat mai deţine exploataţii în localităţile Ciprian Porumbescu, Moldova Suliţa, Pojorâta şi Moara. Nu a mai ţinut ritmul cu preluarea de terenuri pentru culturi agricole în judeţul Suceava nici măcar britanicul cu nume irlandez Simon James O’Conor, care în 2003 se afla pe locul 5, ca suprafaţă agricolă lucrată în Băcăuţi prin SC Marsin SRL. Anul trecut a declarat la APIA o suprafaţă de 708 hectare iar anul acesta doar 692 de hectare, coborând pe locul 11.
Pentru a reconfigura clasamentul din acest an, trebuie precizat că pe locul 3, după, Prodimpex-ul lui Ilie Homeniuc de la Băcăuţi, AgroProdexim-ul lui Ionuţ Păstrăv, pe locul 3 se află Agroimobiliare SRL Rădăuţi, condusă de Ion Mircea, cu o suprafaţă de 1.046 de hectare de teren lucrate, majoritatea însă în afara judeţului, mai precis prin Bărăgan – Victoria, Insurăţiei etc. Anul trecut, rădăuţeanul deţinea şi exploata în câmpia Bărăga-nului doar 653 de hectare de pământ. Locul 4 este ocupat, în clasamentul furnizat de APIA, de Herghelia Lucina, entitate respectabilă dar care se ocupă în principal de pajişti, nicidecum de culturi agricole industriale, care deţine însă, merită de spus, 1.040 de hectare de teren, la Moldova Suliţa, Izvoarele Sucevei şi Cârlibaba. Cu activitate de producţie agricolă urmează, pe locul 5, SC Lucos Diov Consulting SRL Moara, administrată de Ovidiu Marcel Prodaniuc, care deşi lucrează în acest an 853 de hectarte de teren cu 200 de hectare de teren mai mult decât cu un an înainte, nu a încăput pe podium. De reţinut că terenurile agricole cultivate de firma lui Ovidiu Prodaniuc sunt atât în proprietate cât şi în arendă la Moara, Horodniceni şi Ciprian Porumbescu. Borza Marinela, ca reprezentantă a Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Utilizatorilor de Păşune pentru localităţile Udeşti, Bosanci, Vultureşti şi Fântânele a declarat la APIA Suceava că exploatează 806 hectare de teren agricol.
A crescut faţă de anul trecut şi suprafaţa de teren administrată de firma Agrar SRL Rădăuţi, administrată de Marta Iacob, în beneficiul firmei austriece EGGER şi care a devenit cunoscută pentru plantaţiile intensive de plopi cu rată mare de creştere. In 2013, societatea cu capital austriac avea în exploatare 593 de hectare de teren, în 2014, aceasta crescând la 834 de hectare. Intr-un tabel alăturat prezentăm pe cei mai importanţi „fermieri” din judeţul Suceava, funcţie de suprafaţa exploatată declarată la APIA, cel mai sigur pentru obţinerea de subvenţii. Printre cei importanţi din clasament se mai numără Plopagro SRL Salcea, administrată de Romeo Budeanu, cu 547 de hectare la Salcea şi Vicşani Farm SRL, administrată de Wladimir Boboschko, cu 656 de hectare în proprietate şi arendă la Muşeniţa şi Frătăuţii Noi.
Asocierea, recomandată de toţi, este vorbă în vânt pentru ţăranii care abia au scăpat din necazurile comasărilor, pe vremea CAP-ului
Proprietarii de terenuri agricole din judeţul Suceava cel puţin, nu au dorinţa de a se asocia, deşi recomandări în acest sens se fac de către toţi cei care se pricep ori susţin că se pricep la agricultură. Este evident că o agricultură performantă nu se poate face decât pe suprafeţe mari, cu utilaje performante, sămânţă de calitate şi tratamente corespunzătoare împotriva dăunătorilor. Dar de aici şi până la a convinge pe micii proprietari de terenuri că ar fi mai bine să se asocieze este o cale foarte lungă. Mai întâi, orice asociaţie agricolă aduce repede aminte de defunctele cooperative agricole de producţie de pe vremea comunismului, dezmenbrarea acestora fiind printre primele puncte pe agenda post-revoluţionară. Mai apoi, este de notorietate faptul că la retrocedarea terenurilor după 1990 s-au petrecut atât de multe nereguli care au dus la atât de multe procese în instanţa de judecată încât foarte rar găseşti în mediul rural sucevean un mic proprietar de teren care să nu se fi judecat măcar cu un vecin de tarla. Iar procesele încă nu s-au terminat ori dacă acest lucru s-a produs, unul a câştigat şi altul a pierdut, fapt care a dus la o escaladare şi mai mare ale negrelor sentimente dintre proprietarii de teren vecini. Pe de altă parte, mari zone nu se pot concentra în mâinile unui singur proprietar fiindcă micii fermieri nu prea vor să vândă pământul pe care l-au obţinut atât de greu, cu bătălii în comisiile locale de fond funciar, cu scandaluri prin sat ori cu procese la instanţe. de aceea sunt puţini proprietari în rândul fermierilor suceveni care lucrează mai mult de 100 de hectare de teren. Nici v-vânzarea nu este o soluţie pentru că în acest moment preţul oferit de eventualii cumpărători nu sunt tentante. Oferirea pământului în arendă, care asigură un venit mic, dar sigur, este anul acesta, ca şi anul trecut, cea mai bună variantă pentru micul proprietar de teren din judeţul Suceava.  (Neculai ROSCA)