Noua formă a Codului Silvic riscă să creeze fix problema pe care trebuia să o rezolve: blochează piața lemnului de foc pentru populație

14/07/18 ora:7:15am

Parlamentul a votat marți modificarea unui articol din Codul Silvic care asigura populației lemn de foc ieftin, dar scădea afacerile marilor procesatori din industrie. Noua formă conține însă elemente care creează chiar problema pe care trebuia oficial să o rezolve: blochează piața lemnului de foc pentru populație. Avertismentul vine chiar de la fostul ministru al Apelor și Pădurilor, Doina Pană (PSD).lemne de foc

Majoritatea PSD-ALDE a votat în favoarea legii, în timp ce opoziția a votat împotrivă. După votul în plen, legea merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

 Doina Pană: „Prin amendamentele aprobate chiar au blocat lucrurile. De-abia acum putem vorbi de un viitor blocaj”

Fostul ministru  Doina Pană a susținut în plen  că vrea respingerea inițiativei, după ce comisia a adăugat un amendament prin care lemnele se vor vinde „ pe picior”. Inițiatoarea a vrut eliminarea amendamentului, astfel încât arborii vii să nu mai poate fi licitați, ci să fie exploatați, tăiați de ope­ratori, dar o parte să fie dată și populației, ca lemn de foc.

“Vă vorbesc în calitate de inițiator și probabil este ceva unic în Parlamentului când un inițiator unic nu dorește să i se voteze inițiativa legislativă. În momentul în care am amendat codul silvic am amendat articolul 16 pentru o eroare materială, în comisie s-a venit cu un amendament al articolului 59 care înseamnă lemnul de foc ieftin pentru populație. E o criză a lemnului de foc. Noi nu vorbim de faptul că nu găsim lemn de foc, găsim dar depinde la ce preț. România este una dintre foarte puținele țări în care arborii se licitează vii, în pădure, asta înseamnă pe picior. Odată ce un agent economic a câștigat un arbore, nu îi mai poți spune ce să facă cu el, face ce vrea, e al lui. Noi am mers și am zis că dacă în UE doar 15% se mai licitează pe picior, restul se face prin prestare de servicii, să începem și noi, ne-am referit la lemnul secundar, să nu îl mai dăm la licitație la agenții economici, ci să asigurăm lemnul de foc direct spre ­po­pulație”, a susținut Doina Pană în plen.

„Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum și tăie­rile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețele compacte de ­ma­ximum 3ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului, se realizează de către administratorii prevăzuți de lege, în următoarea ordine: a)prin exploatare în regie proprie, cu forțe proprii; b) prin exploatare în regie proprie, prin prestări servicii cu operatori economici atestați pentru lucrări de exploatare forestieră; c) prin ­va­lorificare ca masă lemnoasă pe picior” prevede amendamentul adus articolului 59, inițiat de Ioan Terea, deputat PSD, Corneliu Olar, deputat PNL și Ion Tabugan, deputat ALDE, cu care inițiatoarea proiectului de lege nu a fost de acord.

În forma în vigoare, articolul 59 arăta astfel: ” Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum și tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului, se realizează de către administratorii prevăzuți de lege, prin exploatare în regie proprie, cu forțe proprii sau prin prestări servicii cu o­peratori economici atestați pentru lucrări de exploatare forestieră. ”

“Pentru suprafețele de fond forestier de peste 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat și reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de sivicultură, după realizarea controlului de fond/evaluarea de către ocolul silvic, în condițiile legii, a eventualele pagube aduse fondului forestier”, prevede articolul 16 din proiectul de lege adoptat de deputați.

În forma în vigoare, articolul 16 arată astfel: “Pentru suprafețele de fond forestier de maximum 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat și reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, după realizarea controlului de fond/evaluarea de către ocolul silvic, în condițiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier”

O altă prevedere a articolului 16 prevede: “Metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat și procedura de preluare în teren a suprafețelor de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv, se stabilește prin ordin al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. ”

Proiectul de lege, inițiat de social-democratul Pană Adriana-Doina, fost ­mi­nistru al Apelor și Pădurilor, a fost adoptat de Senat pe 19 februarie, Camera De­putaților având rol decizional în acest caz.

 Cum afectează piața ultimele schimbări

Este vorba în principal de articolul 59, alineatul 5, literele a, b și c, care explică modul în care Romsilva poate administra cele 3,14 milioane de hectare de pădure proprietate publică a statului, adică 48% din totalul fondului forestier național.

– „Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum și tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețele compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului, se realizează de către administratorii prevăzuți de lege, în următoarea ordine:

– a) prin exploatare în regie proprie, cu forțe proprii;

– b) prin exploatare în regie proprie, prin prestări servicii cu operatori economici atestați pentru lucrări de exploatare forestieră;

-c) prin valorificare ca masă lemnoasă pe picior; valorificarea ca masă lemnoasă pe picior se poate face numai pentru volumul din actele de punere în valoare care depășește capacitatea proprie de exploatare la nivelul ocolului silvic/bazei experimentale și după organizare a cel puțin două proceduri de achiziție publică, în condițiile legii. Volumul lemnului de foc rezultat din masa lemnoasă valorificată pe picior se oferă spre valorificare în ordinea de priorități prevăzută la alin. (5.2)”

Noutatea este posibilitatea exploatării lemnului ”pe picior” (adică direct din pădure) de către agenții economici. Până acum, potrivit Codului în vigoare, Romsilva nu putea decât prin forțe proprii sau angajând companii să exploateze lemnul, să-l aducă în depozite, să-l sorteze și abia apoi să-l vândă, iar populația beneficia de un preț social, care anul trecut a fost 156 de lei/metru cub. Acum însă, Romsilva va putea vinde lemnul direct din pădure agenților economici, care la rândul lor vor putea face ce doresc cu el.

„Au adăugat și faptul că prestările de servicii intră în zona achizițiilor publice. Până acum prestările de servicii de exploatare se dădeau pe baza negocierilor directe cu Romsilva, care organiza licitații. Acum procesul de atribuire va ajunge la 220 de zile: trebuie parcurse două proceduri de licitație, care înseamnă minim 190 de zile, plus 30 de zile procedura de licitație pe picior. Blocajul va fi maxim”, spune Pană.

Surse din piață au declarat pentru G4Media.ro că se fac presiuni ca președintele să întoarcă legea în Parlament.

Context

Disputa a început în vara anului trecut, când Parlamentul a votat o lege care aduce unele modificări Codului Silvic, cu scopul declarat de a asigura populației lemn de foc mai ieftin. Mărul discordiei era articolul 59 din lege, unde se detaliază modul în care trebuie să se livreze cetățenilor lemnul de foc.

Până la legea de anul trecut, Romsilva licita „pe picior” direct în pădure, adică estima cam ce cantitate de lemn ar rezulta dintr-o anumită exploatare. Firmele care câștigau licitația plăteau prețul respectiv, făceau exploatarea și vindeau apoi lemnul cui voiau și la ce preț doreau.

Noua lege obligă Romsilva să-l exploateze prin forțe proprii sau apelând la serviciile altor companii și să vândă lemnul de foc (care nu este de calitate superioară, destinat mobilei) prioritar populației și la prețul de pornire al licitației, plus un profit modic pentru ea. Anul trecut, de exemplu, prețul mediu practicat de Romsilva a fost de 156 lei/mc. Contrar așteptărilor, însă, prețul la care lemnul a ajuns la cetățeni a fost 400-500 lei/mc, iar în unele zone s-a vândut chiar și cu 700 lei/mc.

Motivul

Conform G4media.ro, legea încurcă interesele marilor procesatori și le scade afa­cerile cu peste 200 de milioane de euro. Marile companii de prelucrare și-au unit forțele și sunt acuzate că boicotează procesul de exploatare a lemnului pentru a crește artificial prețul lemnului de foc pentru populație și a forța factorul politic să modifice legea în favoarea lor. (O.S.)