Nimeni din ţara asta nu poate spune când va trece o autostradă şi prin judeţul Suceava

Pe de o parte, într-un master – plan prezentat la Ministerul Transporturilor este menţionată o autostradă de la Paşcani la Siret care ar urma să fie finanţată din acciza pe carburanţi până în 2020. De cealaltă parte, în proiecţia cu autostrăzile care vor fi finalizate până în 2020, tocmai această porţiune de autostradă lipseşte. Lipsa autostrăzilor în Suceava şi unele neclarităţi cu privire la documentaţiile de la nivel central au alimentat ieri unele dispute şi la nivelul Consiliului Judeţean, liderul grupului de consilieri judeţeni ai PDL, Vasile Ilie, declarând că judeţul nostru nu este pe harta autostrăzilor care se vor face până în 2020 şi a cerut preşedintelui CJ Suceava, social democratului Cătălin Nechifor, să facă demersuri pentru ca să fie introdus în master-plan şi judeţul Suceava cu o autostradă până în 2020. In replică, şeful administraţiei judeţene sucevene a spus că judeţul nostru are prevăzută o autostradă până la Siret şi o alta foarte aproape de limita sudică a judeţului, ce va face legătura între Iaşi şi Târgu Mureş

Sansele ca Suceava să aibă o autostradă în următorii cinci – şase ani continuă să fie discutabile, în condiţiile în care nici documentaţiile prezentate la nivel central nu sunt clare cu privire la tronsoanele de autostrăzi. Sursele de finanţare pe care Ministerul Transporturilor le-a indicat pentru diverse porţiuni de autostradă includ şi mult discutata acciză pe combustibil. De altfel, aceasta ar părea, la o primă vedere, să fie soluţie pentru ca şi judeţul nostru să aibă, în sfârşit, o autostradă. Astfel, conform celor prezentate recent la Ministerul Transporturilor, din acciza suplimentară la carburanţi, variantele propuse până în prezent pentru finanţare sunt autostrăzile Alexandria – Craiova (140 km), Craiova – Calafat (85 km), Târgu Mureş – Târgu Neamţ (211 km), Gilău – Suplacu de Barcău (101 km), Bucureşti – Giurgiu (60 km) şi Paşcani – Suceava – Siret (100 km).
România va utiliza pentru construcţia de autostrăzi atât bani europeni, cât şi fonduri de la buget, numai că la Suceava nu vor fi dirijate astfel de fonduri pentru a se construi autostrăzi, cel puţin nu în viziunea actualului Guvern şi a Ministerului condus de Dan Sova. Din acciza suplimentară la carburanţi, conform celor precizate în mass – media centrală care citează, la rândul ei, estimări ale Ministerului Transporturilor, fondurile colectate în acest an pentru construcţia de autostrăzi ar fi două miliarde lei, urmând ca din 2015 suma să crească la 2,4 miliarde lei, potrivit sursei citate.
Problema autostrăzii care va trece efectiv prin judeţul Suceava nu se referă la faptul că ar fi însă finanţată din acciza pe carburanţi, ci cu privire la data la care ar urma să fie inaugurată. Astfel, pe de o parte, în master – planul recent prezentat la Ministerul Transporturilor porţiunea de autostradă de la Siret la Paşcani prin Suceava apare ca fiind finanţată din acciza colectată până în 2020. Numai că în harta unde Ministerul Transporturilor prezintă estimarea cu privire la autostrăzile finalizate până în 2020, tocmai această porţiuni lipseşte, celelalte patru apar ca şi definitivate.
Este corect de menţionat că Ministerul a prezentat şi o variantă cu autostrăzile ce vor fi realizate până în 2022, numai că şi aici apar unele inadvertenţe faţă de harta cu autostrăzile ce vor fi realizate până în 2020. Unele inadvertenţe au fost deja prezentate în mass- media centrală cum ar fi traseul autostrăzii care va lega estul de vestul României, într-o variantă legătura fiind la Paşcani, iar în alta la Roman. De aceea, sunt unele semne de întrebare şi cu privrie la autostrada Siret – Suceava – Paşcani.

Discuţii, ieri, în Consiliul Judeţean
Nu întâmplător, Consiliul Judeţean (CJ) Suceava a fost, ieri, scena unor contre între Putere şi Opoziţie generate de lipsa unor autostrăzi în Suceava şi a unor preocupări concrete şi continue de a se face astfel de investiţii, dincolo de faza declaraţiilor politice. Asta după ce, săptamâna aceasta, ministrul Transporturilor a afirmat că România va avea o reţea de 2.440 de kilometri de autostradă în anul 2020 şi a prezentat resursele financiare care vor fi utilizate în acest scop, tronsoanele vizate şi calendarul proiectelor în intervalul 2014 – 2015. Interesant este că discuţiile au fost pornite taman de grupul PDL, care vreme de patru ani, cât a fost la conducerea judeţului a evitat cât a putut discuţiile despre conectarea Sucevei la o autostradă.
Cel care a deschis discuţia a fost liderul grupului consilierilor judeţeni ai PDL, Vasile Ilie, care la finele şedinţei extraordinare a deliberativului judeţean a ţinut să remarce că judeţul nostru este din nou exclus de pe lista proiectelor de autostrăzi până în 2020. „Din prezentarea făcută, recent, de ministrul Dan Sova cu privire la autostrăzile care vor trazita România până în 2020 arată că judeţele Suceava şi Botoşani nu există pe harta Ministerului Transporturilor. Construim în schimb un aeroport modern, modernizăm un drum naţional care leagă municipiile Suceava şi Botoşani, dar aceste lucrări sunt utile din punct de vedere economic şi social doar dacă vom avea acces la o autostradă. Dezvoltarea zonei de nord a Moldovei depinde de acest lucru. De aceea, domnule preşedinte, în numele grupului de consilieri ai PDL, vă solicit să facem toate demersurile pentru a întreprinde, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani şi cu toţi parlamentarii pentru ca această zonă a ţării să fie pusă din nou pe harta Ministerului Transporturilor şi să putem beneficia şi noi de o dezvoltare durabilă”, a explicat Vasile Ilie.
Cătălin Nechifor: „Suceava nu este uitată, va avea acces la două autostrăzi”
Replica lui Cătălin Nechifor nu s-a lăsat aşteptată. El a spus că a participat la prezentarea master-planului privitor la reţelele de autostrăzi şi că alături de el s-a aflat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ilie Niţă. De asemenea, şeful administraţiei judeţene a spus că pe holurile unde erau expuse hărţile cu traseele autostrăzilor a fost şi predecesorul său în funcţie, senatorul PDL Gheorghe Flutur. „Noi nu am văzut că Suceava ar fi uitată, ci am văzut că Suceava ar avea acces la două autostrăzi. Este vorba de cea de la Bucureşti – Bacău – Paşcani – Suceava – Siret, adică cea referitoare la coridorul IX pan-european şi cea de la est la vest, coridorul IV pan-european care este pe traseul Ungheni – Iaşi – Târgu Neamţ – Târgu Mureş”, a spus Cătălin Nechifor.
El a precizat că aceste două tronsoane de autostradă nu au documentaţiile făcute pentru că vreme de peste două decenii s-a bătut pasul pe loc. „Din 1990 şi până acum, Guvernul României, indiferent de coloratura politică, nu a alocat nici măcar un leu pentru a face măcar studii de fezabilitate, studii tehnice pentru aceste tronsoane de autostradă”, a mai spus şeful administraţiei judeţene sucevene. El a adăugat că din informaţiile pe care le deţine Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a depus la Autoritatea Naţională pentru Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice şi urmează a publica pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice un anunţ pentru o licitaţie de întocmire a studiilor tehnice şi de fezabilitate cu privire la cele două tronsoane de autostradă. Din acest punct de vedere, se pare totuşi că balanţa ar înclina spre cele afirmate de Cătălin Nechifor dacă ţinem cont de faptul că CNADNR va lansa în acest an proceduri de contractare pentru studii de fezabilitate necesare construcţiei a aproape 1.800 de kilometri de autostradă şi va selecta constructorii pentru 375 kilometri. în acest an vor fi în derulare lucrări pentru 651 de kilometri de autostradă, iar în 2015 vor fi în construcţie 1.429 de kilometri, din care proiectele noi vor acoperi 1.186 de kilometri.
Cei de la PDL au replicat, pe două voci. „Eu făceam referire la Master – Planul până în 2020”, a spus Vasile Ilie, aluzie la faptul că investiţiile la care se referea Cătălin Nechifor erau prevăzute după 2020. Un alt democrat liberal, Tudor Plăcintă, i-a replicat lui Cătălin Nechifor că al doilea tronson de autostradă nu trece prin judeţul Suceava şi că deşi pentru el, de loc din Mălini, nu ar fi greu să ajungă la Târgu Neamţ, nu acelaşi lucru s-ar putea spune despre cetăţeni din alte zone ale judeţului. Ulterior, Tudor Plăcintă l-a întrebat pe Cătălin Nechifor dacă este el garantul că autostrăzile de la nord la sud şi de la este la vest vor fi până în 2020, şeful administraţiei judeţene răspunzând că nu.
„Eu am înţeles din ceea ce aţi expus dumneavoastră că veţi fi garantul faptului că autostrada de la Nord la Sud şi de la Est la Vest va fi prevăzută în master – planul pentru 2020. Nu pot decât să mă bucur pentru că v-aţi luat acest angajament şi aşteptăm să vedem rezultate. Sperăm că va fi aşa”, a spus Tudor Plăcintă. „Nu am luat un angajament în sensul acesta”, a replicat foarte repede Cătălin Nechifor şi a adăugat că el la Bucureşti a văzut că în 20 – 25 de ani nu s-a făcut nimic în această direcţie, iar acum a văzut că se vor da bani pe studii. (Dan PRICOPE)