NE-AU TRAS ÎNCĂ O ȚEAPĂ! Ce a mai rămas din Autostrada Nordului: Nu va fi autostradă de la Suceava spre Baia Mare. Nu vom avea nici măcar drum expres de la noi până la Bistrița

14/01/20 ora:2:44am

Licitația pentru toate cele trei loturi (doar studiu de fezabilitate, nu de proiectare sau execuție) din drumul rapid – nu din autostradă, cum spun politicienii când vor să epateze – de la Suceava la Satu Mare a fost suspendată. Termenul final de depunere a ofertelor pentru fiecare din cele trei loturi trebuia să fie pe 8 ianuarie. De fapt, de ani de zile, toți politicienii ne spun numai minciuni în ce privește această “Autostradă a Nordului”. A fost votată anul trecut chiar și o lege pentru construirea acestei autostrăzi care să lege Bucovina cu Vama Petea. Ce nu spun politicienii este că pot fi date și 100 legi pe tema asta, atâta vreme cât Autostrada Nordului nu este prevăzută în Master Planul General pentru Transporturi (și nu este) finanțarea unei astfel de lucrări nu se va face cu fonduri de la Uniunea Europeană niciodată. Guvernanții, inclusiv fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, știau de acest lucru, dar au încercat prin scoaterea la licitație a studiilor de fezabilitate să mai obțină niște bani europeni. Chiar și așa, UE ar putea în cel mai bun caz finanța studiile de fezabilitate doar pentru ce este trecut în Master Plan, în care pentru porțiunea Suceava – Bistrița este prevăzut un drum tip TransRegio sau EuroTrans, adică un drum cu două benzi pe sens sau cu o bandă și una „de urgență” (adică mai îngustă, de cel mult 2,5 metri lățime, cum e cel de la Târgu Frumos spre Iași) sau, uneori, cu o bandă obișnuită și un acostament mai „generos” (cum e drumul de la Iacobeni spre Cârlibaba). Dar nici măcar acest tip de drum  nu se știe dacă va fi făcut prea curând 

Anunțată cu surle și trâmbițe de parlamentari din toate partidele politice, Autostrada Nordului va fi un mare fâs pentru că fiasco este un termen elegant pentru țeapa dată de politicieni alegătorilor. Pot să fie date și 100 legi pe tema asta, nu doar una cât a fost trâmbițat anul trecut. Dacă nu se umblă unde trebuie, adică la Master Plan, finanțarea unei astfel de autostrăzi nu se va face cu fonduri de la Uniunea Europeană niciodată. Este posibil chiar nici măcar să nu fie analizată pe conținut cererea. Nu este un moft al UE, ci o chestiune de bun simț: bani europeni pentru autostrăzi și drumuri expres se dau doar dacă sunt prevăzute într-o strategie națională și, apoi, desigur trebuie îndeplinite anumite criterii tehnice. Strategia națională este, în țara noastră, Master Planul General pentru Transporturi. Câtă vreme nu este prevăzută în Master Plan – și nu este, nici la cel inițial din 2014 în perioada guvernului condus de Victor Viorel Ponta și nici în cel revizuit în 2016 de guvernul condus de Dacian Julien Cioloș – nu pot fi accesate fonduri europene pentru Autostrada Nordului, UE finanțând doar obiective care sunt prevăzute în Master Plan și, desigur, apoi ținând cont de criteriile din primele două axe ale Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), destinate finanțării obiectivelor de investiție din infrastructura de transport, fie ea rutieră sau feroviară ori aeroportuară sau portuară.

Însă guvernanții, inclusiv ministrul Transporturilor Răzvan Cuc, știau de această fază și, după ce ani de zile n-au făcut ce trebuie cu adevărat în privința Autostrăzii Nordului, au considerat că nu strică niște bani europeni cheltuiți pe documentații. Că timp fizic pentru a face lucrările nu prea mai era. Singura problemă era că UE nu prea poate fi păcălită. Adică, bani din POIM pentru studii de fezabilitate și proiect tehnic pot fi alocați, dar tot pentru obiective care să aibă legătură cu strategia națională, respectiv Master Planul de care vorbeam, nu chestiuni făcute pe picior, pompieristic, doar ca să dea bine în ochii electoratului.

Şi atunci cum s-a procedat? Ei bine, au procedat cum știu ei mai bine: una spun populației, alta fac pentru organismele externe care fie monitorizează anumite activități, fie le sunt trimise unele solicitări.

Prin urmare, toate declarațiile erau despre „Autostrada Nordului”. Erau și hărți făcute în care arătau că aceasta va ajunge de la Suceava prin Vatra Dornei și apoi Bistrița la Dej și apoi, trecând puțin pe teritoriul județului Sălaj va ajunge la Baia Mare și de acolo spre Satu Mare. Ba mai era menționat și efortul legislativ al parlamentarilor. Nimic despre Master Plan. Nimic despre faptul că șansele să fie finanțată o autostradă cu fonduri europene sunt microscopice în condițiile actuale.

Cum se împacă și capra și varza: votantului i se pune placa cu autostrada (Nivel 1, conform Master-Planului), europenilor li se cere doar ceva pentru drumuri de Nivel 3

Şi totuși, niște fonduri europene trebuiau să fie accesate. Ori măcar să se încerce așa ceva, pe ultima sută de metri. Atunci s-au organizat trei licitații: drum expres de la vama cu Ungaria la Satu Mare (ca un fel de centură a orașului cu rol de conectivitate la un alt drum expres); drum expres de la Satu Mare la Baia Mare și, în fine, o a treia licitație cu trei loturi din care doar unul pe drum expres în Ardeal, până la Bistrița iar “la fraieri” nu trecem munții cu drum expres (nici pomeneală de autostradă), ci doar le lărgim un pic drumul pe unde se poate și facem niște centuri pe la Dorna și Câmpulung. Nu degeaba această licitație despre care s-a bătut monedă că este pentru „Autostrada Nordului” nu este nici măcar pentru un eventual „Drum expres al Nordului”, s-a folosit sintagma deloc întâmplătoare de „drum rapid”.

Este bine de știut că licitația s-a organizat pentru studiul de fezabilitate, nu pentru lucrări. Nici măcar proiectul tehnic. Deh, mai puteau fi obținuți niște bănuți și trebuia cât mai repede făcută treaba. Adică măcar pe finalul lui 2020 să fie finalizat studiul de fezabilitate.

De fiecare dată când nu se poate face o rută care să aibă în totalitate caracteristicile unui drum expres se utilizează denumiri de efect precum „drum de mare viteză” ori „drum rapid”. În ceea ce ne privește, licitația pentru drumul rapid a fost împărțită pe trei loturi: Baia Mare la Bistrița; Bistrița la Vatra Dornei; Vatra Dornei la Suceava. Asta fiindcă doar pe primul tronson se poate face un drum expres, cu centură pe acest profil, la Dej. De ce? Fiindcă în Master Plan este prevăzut așa ceva și la celelalte tronsoane în Master Plan este prevăzut doar TransRegio. UE va putea finanța studiile de fezabilitate pentru ceea ce e în Master Plan. Desigur, dacă și celelalte criterii sunt îndeplinite. Deci la noi, județul Suceava, doar TransRegio.

De ce este bun un drum expres: e o autostradă mai ieftină fiindcă nu are bandă de urgență, iar benzile sunt de 3,5m în loc de 3,75 m. Suceava nu va prinde nici așa ceva chiar dacă politicienii ne spun altceva

Nici măcar drum expres! Luați-vă gândul! Cel puțin nu din Suceava spre Ardeal.

Pentru cititorii neavizați menționăm că era bine măcar un drum expres pentru că pe normativele în vigoare (făcute conform și urmare a specificațiilor din Master Plan) orice drum expres trebuie proiectat și executat în așa fel încât să poată în 10-15 ani să fie transformat ușor în autostradă. Prin urmare, normativul românesc este unul avansat în privința drumurilor expres întrucât a pus în aplicare principiul „dual carriage way”, ceea ce înseamnă că orice drum expres trebuie să fie ca o autostradă (deci cu o bandă de trei metri pe mijloc care să despartă sensurile de drum și să fie executată din beton sau înerbată și prevăzută cu parapeți metalici), dar fără bandă de urgență de 2,5 metri lățime și, în schimb, să aibă un acostament de 1,5 metri lățime. O altă diferență este lățimea standard a benzi de circulație care trebuie să fie de 3,5metri la drum expres față de 3,75 metri la autostradă, fapt care va implica și mici diferențe la regimul de viteză, în sensul că maximul la șes va fi de 120 kmh ședință în loc de 130kmh cât este la autostradă.

Totuși, simplul fapt că un drum expres nu trece prin localități, nu permite accesul la proprietăți private și nici intersecții la același nivel cu drumuri de categorie inferioară, dublat de faptul că are o bandă de trei metri despărțitoare îl face să arate aproape ca o autostradă. Dar asta este valabil pentru Ardeal unde au fost politicieni mai implicați în ceea ce privește chestiuni legate de Master-Plan iar pentru Moldova, s-a rezervat o lege … inaplicabilă pentru orice demers de a obține fonduri europene nerambursabile.

În schimb, când însă pentru Moldova se pune doar drum rapid în loc de drum expres, treaba e clară: „never ever motorway”. Asta pentru că un „drum rapid” este expresia folosită pentru a califica un drum cu două benzi pe sens sau cu o bandă și una „de urgență” (adică mai îngustă, de cel mult 2,5 metri lățime cum e cel de la Târgu Frumos spre Iași) sau, uneori, cu o bandă obișnuită și un acostament mai „generos” (cum e  drumul de la Iacobeni spre Cârlibaba).

Oficial, se cheamă TransRegio sau EuroTrans. Acest gen de drumuri nu s-au calificat pentru includerea într-un proiect de îmbunătățire – cum sunt denumite în Master-Plan, varianta revizuită din august 2016 (pag. 158, spre exemplu) autostrăzile (Nivel 1) și drumurile expres (Nivel 2) incluse în rețeaua TEN-T – dar au un rol important fiindcă stabilesc legături cu rețeaua TEN-T și municipiile reședință de județ sau alte locuri importante dintr-un județ. Avantajul la acest gen de drumuri TransRegio/EuroTrans (Nivel 3, conform Master-Plan revizuit 2016) e că nu costă atât de mult ca un drum expres ori autostradă, de regulă fiind vorba despre drumuri naționale deja existente și care vor fi modernizate, nu nou construite (o excepție fiind la Cluj unde majoritatea tronsoanelor din TransRegio Feleac au fost prevăzute a fi nou înființate).

Până și partea bună a lucrurilor – centurile orașelor – are de așteptat: licitația a fost suspendată atât pe lotul unde se putea face drum expres de la Bistrița la Baia Mare, cât și pe loturile de la Bistrița la Suceava

Teoretic, în studiul de fezabilitate trebuie luate în calcul mai multe variante. Proiectantul va putea prezenta orice variantă va rezulta ca fiind mai potrivită, la costurile reale sau cât mai aproape de realitate. Având însă în vedere că în Master-Plan s-a estimat că pentru drumul TransRegio de la Suceava la Bistrița valoarea ar fi de 124,9 milioane euro (este adevărat că la nivelul lui 2016, fără inflația și majorările care au survenit între timp) iar recomandarea este ca studiile de fezabilitate să nu aibă valori cu peste 25% mai mari decât cele estimate în Master-Plan, este greu de crezut că peste 170 de kilometri de drum între Bistrița și Suceava vor putea fi realizați doar cu o sumă de maxim 150-160 de milioane euro, mai ales că vorbim de o zonă de munte de peste 100 kilometri.

Un argument în plus este cel folosind drept comparație valoarea estimată în 2016 (empiric, nu precis – conform Master-Planului revizuit) pentru circa 26 km drum expres de la Suceava la Botoșani (DX 5B) care era de 124,54 milioane euro.

Prin urmare, „bătaia mare” la un TransRegio e pe finanțarea unor centuri – fapt menționat între altele, în cuprinsul caietului de sarcini pentru lotul al III-lea, în legătură cu „Scopul Proiectului” – dar aceste variante de ocolire nu vor fi în profil de autostradă și nici pe cel de drum expres. De asemenea, se va avea în vedere – potrivit unor precizări de caietele de sarcini – realizarea unor poduri ori pasaje noi, care altminteri sunt destul de scumpe. Desigur, vor putea fi realizate și alte lucrări de lărgire a drumului actual sau de construire a unor porțiuni noi de drum ori alte lucrări de artă, dar în niciun caz nu va fi un drum pe sistem „dual carriage way”. Dezavantajul mare la acest gen de drumuri TransRegio va fi observabil cel mai clar abia când va trebuie să fie lărgit – ca urmare a creșterii traficului – și va rezulta limpede că nu prea este pe unde face un drum expres sau o autostradă. Totuși, este de presupus că după ce va fi analizată varianta cea mai bună, majoritatea fondurile pentru traseul TransRegio Bucovina eforturile se vor îndrepta pentru rute ocolitoare la așezări urbane precum Vatra Dornei, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc sau pasaje și poduri importante are ar putea veni în sprijinul participanților la trafic.

Pe scurt, cam așa stau lucrurile cu „Autostrada Nordului”. Trist, dar adevărat.

Şi fiindcă un necaz nu vine niciodată singur este de știut că licitația pentru toate cele trei loturi (doar studiu de fezabilitate) din drumul rapid – nu din autostradă cum spun politicienii când vor să epateze – a fost suspendată. Termenul final de depunere al ofertelor pentru fiecare din cele trei loturi trebuia să fie pe 8 ia­nuarie. (Dan PRICOPE)

 

2 Comentarii pe acest subiect. Spune-ti parerea!

  1. argon 14/01/2020 la ora 15:39 -

    Sud-istii n-au vrut si nu vor sa avem autostrazi prin Bucovina, au grija lor, sa fie numai la ei. Toate proiectele sunt focusate pe Sud. De ce Sud-iștii nu vor să lege Bucovina de Vest? De ce Sudi-știi țin Bucovina, Moldova într-o stare de înapoiere de sute de ani?
    Pentru Bucovina, Moldova nu se gasesc niciodata fonduri ca, deh, nu-s bani! Moldova este lasata mereu in saracie, pentru ca moldovenii sunt blegi si tac!
    Ei isi fac acolo in SUD tot ce vor: autostrazi, constructii deosebite in detrimentul moldovenilor care totusi au cersit sa se faca unirea la 7/19 august 1858.
    In Moldova foarte rar se face cite ceva, aproape nimica…totdeauna doar prin forte proprii si mereu este tinuta in mare saracie.
    Aeroportul de la Salcea a ,,inghetat”, soselele peste tot sunt subdimensionate, la autostrazile spre Cluj si Iasi s-a renuntat pentru totdeuna! De ce oare Sud-ișii își bata joc de Moldova?
    Pai atunci hai sa rupem țara-n trei sau patru – Ardeal, Moldova si Valahia si sa ne vedem fiecare de treaba noastră. De ce nu este lăsataă Moldova să fie legată de vest?

  2. gigi 14/01/2020 la ora 9:34 -

    Cam asta e adevarul! Moldova nu va avea niciodata drum express sau autostrada! Degeaba Flutur tot apare si promite….nu se vrea de la Bucuresti! Moldova a fost si va fi tratata ca o zona neimportanta a Romaniei! Suntem priviti ca cetateni de mana a doua ….doar cand se apropie campaniile electorale ne mai baga in seama cu promisiuni. De aia si vor anticipate liberalii…pentru ca stiu ca nu pot demara investitiile promise si pana in toamna lumea se va lamuri…si nu o sa-i mai voteze!