Friday , March 29 2024

Na, că s-a trezit şi Pupu: Deputatul PSD Uricec există şi iniţiază proiecte care afectează grav activitatea procurorilor şi încearcă intimidarea lor

Zece deputaţi, nouă de la PSD şi unul de la minorităţi, au depus la Senat un proiect de modificare a Codului de Procedura Penală şi a Codului Penal care lasă procurorii fără o serie de instrumente de anchetă, îngreunează obţinerea denunţurilor, face mai dificilă arestarea şi reţinerea, reduce termenele de prescripţie şi introduce o nouă infracţiune: abuzul de putere al organelor judiciare.  Proiectul a fost înregistrat în procedura de urgenţă acum o lună, pe dată de 2 aprilie, la Senat şi se află încă în stadiu incipient, de avizare. Modificările propuse – în total câteva zeci – sunt însă, potrivit unor specialişti în drept consultaţi de HotNews.ro, extrem de grave şi au un dublu scop: îngreunarea muncii procurorilor şi intimidarea lor.

 pupu [800x600]


Printre cei zece iniţiatori se află, surpriză, şi  deputatul PSD de Suceava Eugen Uricec. Probabil că sucevenii au uitat cu mult timp în urmă că acest personaj îi reprezintă în Parlament, Uricec fiind  parlamentarul sucevean cu cea mai “discretă” activitate. Neremarcat prin absolut nimic în Camera Deputaţilor sau în colegiul care “l-a făcut” deputat, dintr-o dată, Uricec cel specializat în vânarea de funcţii plătite din banul nostru, s-a trezit din letargia parlamentară care-l devorează de prin 2008 şi a descoperit că ştie el (alături de alţi 9 fârtaţi aleşi) cel mai bine cum trebuie să lucreze procurorii care tot zornăie cătuşe pe la urechile colegilor săi.  Din cei zece iniţiatori, patru sunt cercetaţi cercetaţi penal (ca Marius Manolache, finul premierului Ponta) trimişi în judecată sau chiar condamnaţi.
Cine sunt iniţiatorii
1. Bogdan Gheorghe-Dănuţ – deputat PSD
2. Ghiveciu Marian – deputat PSD. Ghiveciu a fost trimis în judecată, în decembrie 2011, de procurorii DNA, sub acuzaţia de “instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată”.
3. Manolache Marius – deputat PSD. Manolache este urmărit penal de DNA în dosarul Realitatea Media, potrivit unui comunicat al DNA din octombrie 2013. Procurorii anticorupţie îl acuză pe parlamentarul social-democrat de fals în acte. În acelaşi dosar au mai fost puşi sub invinure, Oana Mihaela Schwartzenberg – cumnata lui Elan Schwartzenberg -, sindicalistul Liviu Luca şi administratorul special al Realitatea Media Florin Bercea, alături de alte patru societăţi comerciale. În acest moment nu avem informaţii despre stadiul dosarului. Marius Manolache a declarat într-o emisiune la B1 TV că este finul lui Ponta.
4. Mocanu Adrian – deputat PSD. Este fiul fiul baronului de Buzău, Victor Mocanu, trimis în judecată pentru corupţie.
5. Ciprian Nica – deputat PSD. Este vicepreşedinte la Comisia Juridică, deputat de Vrancea. A semnat în marţea neagră raportul. Trece drept un apropiat al lui Marian Oprişan, însă acesta a negat într-o declaraţie pentru HotNews.ro că ar fi omul sau. (Între timp Nica şi-a retras semnătura de pe proiectul de lege iar Marian Oprişan susţine că i-a cerut în mod expres să facă acest lucru).
6. Pâslaru Florin-Costin – deputat PSD.  Pâslaru a fost condamnat în martie 2015 de Înalta Curte pentru conflict de interese, judecătorii aplicând în cazul sau o amendă penală de 2.000 de lei, pentru că şi-a angajat fiul la biroul sau parlamentar, în perioada 2009-2012.  Decizia luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi contestată. Florin Pâslaru a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) pentru conflict de interese în 7 ia-nuarie 2014.
7. Păun Nicolae – deputat PRPE (minorităţi)
8. Rădulescu Cătălin-Marian – deputat PSD. Rădulescu a fost trimis în judecată în 18 aprilie 2014 de procurorii DNA, el fiind acuzat de dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare că acte de comerţ incompatibile cu funcţia şi dare de mită. Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada ianuarie 2013 – februarie 2014, Cătălin Rădulescu, concomitent cu ocuparea funcţiei de deputat, s-a ocupat şi de administrarea efectivă a societăţii comerciale SC Concordia Con. Strade SRL, controlând activitatea acesteia prin exercitarea activă a pârghiilor de director general.
9. Traicu Rodin – deputat PSD
10. Uricec Eugen Constantin – deputat PSD

Care sunt cele mai importante modificări, argumentele iniţiatorilor şi efectele lor în realitate

1. Condamnări mai greu de obţinut.
Alineatul (2) al articolui 103 se modifică şi va avea următorul cuprins: “(2) În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială.”
– Argumentul iniţiatorilor din expunerea de motive: “În textul actual, magistratul trebuie să constate “dincolo de orice îndoială rezonabilă” că fapta există, constituţie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, această însemnând că încă are dubii, dar totuşi pronunţă o condamnare, trecând peste aceste dubii care generează îndoieli”
Nota redacţiei: “Iniţiatorii revoluţionează dreptul european. Beyond a reasonable doubt – este expresia consacrată în dreptul european şi standardul care trebuie atins de procurori în cadrul acuzării. Dacă judecătorul nu are dubii asupra vinovăţiei cuiva, sau dacă gradul de îndoială este nerezonabil, atunci se poate spune că procurorul a dovedit vinovăţia cuiva “dincolo de orice dubiu rezonabil”. Asta nu înseamnă că nu există dubii asupra vinovăţiei cuiva, ci că nu există nici un dubiu rezonabil din probele administrate. Or, a introduce sintagma “dincolo de orice îndoială” la modul absolut face mai dificilă pronunţarea unei condamnări, întrucât orice dubiu, oricât de mic şi de nerezonbil, ar putea fi exploatat de inculpaţi pentru a evita o condamnare”.
2. Extinderea regimului nulităţii, dosare mai uşor de distrus
– La art 106 după alineatul 3, se introduc două noi alineate, alin. (4) şi (5) cu următorul cuprins: “(4) În cursul urmăririi penale, sub sancţiunea nulităţii, audierea şi activitatea de consemnare a declaraţiilor suspectului, inculpatului, persoanei vătămate şi martorilor se înregistrează cu mijloace tehnice audio-video. Suportul electronic sau magnetic ce conţine înregistrarea reprezintă probă la dosar, iar la sfârşitul audierii va fi introdus într-un plic ce va fi sigilat şi semnat de organul de urmărire sau cercetare penală. De asemenea, va fi semnat şi de persoana audiată şi a apărătorului, tutorelui sau reprezentantului legal al acesteia, după caz. Plicul sigilat va fi anexat declaraţiei persoanei audiate. Când situaţia impune, organul judiciar, în interesul cauzei, poate desigila plicul ce conţine suportul electronic sau magnetic numai în faţă persoanelor prevăzute în prezentul alineat. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, audierea se va amâna până la obţinerea mijloacelor tehnice specifice înregistrării audio-video, acest lucru consemnându-se într-un proces verbal”.  (5) În cursul urmăririi penale, sub sancţiunea nulităţii, este interzis organelor judiciare să procedeze la ascultarea, audierea sau consemnarea de declaraţii ale suspectului sau inculpatului până la sosirea apărătorului ales sau desemnat din oficiu”.
– Argumentul iniţiatorilor din expunerea de motive: “La art. 106 “Reguli speciale privind ascultarea” pentru a se evita eventuale abuzuri fie ale organelor judiciare, fie ale subiecţilor procesuali iniţiatorul a gândit completarea actului procesual în sensul obligativităţii înregistrării cu mijloace audiovideo, sub sancţiunea nulităţii, a audierii, consemnării declaraţiilor suspectului, inculpatului, persoanei vătămate şi a martorului.”
Nota redacţiei: “Potrivit specialiştilor în drept penal consultaţi de HotNews, un dosar penal va fi mai uşor de distrus. Prin introducerea aliniatelor 4 şi 5 se modifică regimul unor nulităţi. Sunt trecute din sfera nulităţilor relative în sfera celor absolute chestiuni ce ţin de acte de procedură, respectiv audieri, expertize. Aceasta nu se justifică, sancţiunea pentru nulităţile relative fiind refacerea actului, pe când pentru cele absolute sancţiunea este înlăturarea actului din ansamblul probator.”
3. Arestare preventivă “pe probe”, nu pe “suspiciuni”
– Alineatul (1) al articolului 202 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecata ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.
– Argumentul iniţiatorilor din expunerea de motive: Motivul pentru care s-a propus modificarea sus menţionată a rezultat din faptul că măsurile preventive au un caracter excepţional şi de aceea trebuie dispuse numai în condiţiile arătate mai sus. Înlocuirea sintagmelor “indicii temeinice” şi “suspiciune rezo-nabilă” cu sintagma “dincolo de orice îndoială” este necesară având în vedere că organul judiciar, în baza probelor din dosar, nu trebuie să aibă dubii în momentul în care propune sau dispune luare unei asemenea măsuri excepţionale. Vechile sintagme intră în contradicţie cu caracterul excepţional al măsurilor preventive, permiţând luarea unor asemenea măsuri numai pe baza de indicii şi suspiciuni. Totul gravitează în jurul probelor concrete, în baza cărora procurorul sau judecătorul să îşi formeze convingerea că dincolo de orice îndoială, o persoană a săvârşit o infracţiune iar aplicarea măsurii preventive este necesară”.
– Nota redacţiei: “Potrivit specialiştilor în drept penal consultaţi de HotNews.ro, se limitează posibi-litatea de a dispune măsuri preventive doar pe baza de probe, nu de suspiciuni. Or, scopul măsurilor preventive este unul de a înlătura o stare de pericol pentru ordinea publică şi/sau desfăşurarea procesului penal (inclusiv pentru strângerea de probe) nu unul punitiv. Arestarea preventivă nu este aşadar o pedeapsă ci, exact cum îi spune, o măsură preventivă luată în unele cazuri inclusiv pentru a putea fi conservate/administrate probe. Măsurile preventive se iau pe baza suspiciunilor rezonabile că o fapta a fost comisă. Sigur că suspiciunile trebuie să fie ca şi forţă aproape la fel de puternice că probele, dar nu sunt identice. Aici, iniţiatorii confundă ancheta cu actul de judecată”.
Procurorii, ameninţaţi că vor plăti pentru orice achitare: 
Alineatul (1) al articolului 542 se modifică şi va avea următorul cuprins:  “În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit art.541, precum şi în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o altă instanţa internaţională pentru vreunul din cazurile prevăzute de art. 538, promovarea acţiunii în regres pentru recuperarea sumei achitate are caracter obligatoriu împotriva persoanei care, cu rea credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care această este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul funcţiunii”.
– Argumentul iniţiatorilor din expunerea de motive: “Iniţiatorul consideră că promovarea acţiunii în regres trebuie să fie obligatorie având în vedere că statul trebuie să recupereze sumele plătite că urmare a condamnării de la persoanele responsabile pentru daunele provocate, care cu rea credinţă sau din culpă gravă au provocat prejudiciile în exerciţiul profesiei”.
Nota redacţiei: “Potrivit specialiştilor consultaţi de HotNews.ro, reglementarea propusă este extrem de gravă. Introduce exercitarea obligatorie a acţiunii în regres faţă de magistraţi în situaţia unei soluţii de achitare. Este de departe unul din cele mai grele mijloace de presiune, prin care se timorează magistratul”.
Mai multe amanunte AICI

Dacă doriţi să vă reamintiţi: Cine este Eugen Constantin Uricec

Fost director general (din 1991 până în 2000) al Trustului de Construcţii Suceava, în sfera privată, Uricec, cunoscut de apropiaţi şi ca “Pupu”, a fost patron al unui “glorios” faliment al firmei sale de construcţii şi a deschis şi închis în mare viteză şi cu datorii nişte crâşme de prost gust prin oraş.  In plan politic, din 2001 până în 2007 a fost şef al Partidului Democrat (PD) din Suceava. In intervalul 2005-2008 a ocupat funcţia de vicepreşedinte al CJ Suceava. In vara lui 2008 l-a înlocuit în Camera Deputaţilor, din partea PD, pe Aurel Olărean, care fusese ales primar al municipiului Rădăuţi. În 2008, Uricec a fost ales deputat PDL în colegiul uninominal 3, care cuprinde zona rurală a municipiului Suceava. In aprilie 2012, Uricec a făcut probabil cel mai inspirat gest din cariera sa de bugetar oportunist, demisionând din PDL şi înscriindu-se în grupul parlamentar al PSD. Drept răsplată, la alegerile din toamna acelui an, Uricec a fost plasat de PSD în colegiul de deputat care include municipiul Fălticeni, care a fost câştigat în 2008 de Cătălin Nechifor, devenit între timp preşedinte al CJ. Cum la parlamentarele din 2012 PSD (membru al USL atunci), a câştigat tot, chiar şi ce n-a vrut, Uricec a ajuns parlamentar şi, de atunci, până mai zilele trecute, a stat liniştit într-o tăcere absolută în fotoliul din Camera Deputaţilor, păpându-şi solda groasă.

Vezi si

 Bărbat din Dornișoara, amendat cu 5.000 de lei pentru că a fost prins transportând fără acte lemn de foc de  1.300 de lei

Miercuri, la ora 18:00, lucrătorii de poliție din cadrul SPR 15 Vatra Dornei, împreună cu …

2 comments

  1. band de hotzi , ce vor sa scape de puscarie

  2. Am ales oameni care sa ne apere interesele(ale noastre,ale celor multi) si iata cine si pe cine scarpina si se scarpina!Asa ne trebuie ca noi i-am ales.