Muţii noştri din Camera Deputaţilor

Săptămâna trecută s-a încheiat prima sesiune parlamentară de după alegerile generale din decembrie 2012. Judeţul Suceava a trimis în Parlament anul trecut o ditamai gaşca de parlamentari. Toţi au promis sucevenilor luna de pe cer şi s-au jurat la cine i-a crezut că sunt oameni serioşi, puşi pe treabă. Timp de o lună de zile, cât a fost campanie electorală au vorbit vrute şi nevrute şi nu au ratat nicio oportunitate de a-şi spune părerea, chiar dacă nu le-a cerut-o cineva. Ajunşi în parlament însă stau “liniştiţi” şi, din când în când, depun o declaraţie ori vreo interpelare, în scris sau semnează pentru vreun proiect de lege ca să apară şi ei printre iniţiatori.
La alegerile din 2012, în judeţul nostru au fost realeşi doi suceveni care să reprezinte minorităţi naţionale şi încă 12 deputaţi pe cele zece colegii, doi dintre deputaţi obţinând mandatul printr-o redistribuire
Sanda Maria Ardeleanu – PDL, este unul dintre cei doi, însă asta nu a împiedicat-o să ia cuvântul în Parlament şi cu altă ocazie decât când a depus jurământul. Toate au fost pe probleme de interes general – bugetul de stat, situaţia învăţământului şi viitoarea regionalizare, fiind consecventă faţă de cele prezentate în proiectul politic „Suceava, capitală de regiune”.
Deputatul ales pe colegiul 1 Suceava, Stefan Alexandru Băişanu – PNL, a vorbit în plen doar de două ori. Prima dată a jurat că va fi parlamentar bun. A doua oră a deschis gura pe ceva probleme de buget, a încercat să spună că e profesor de logică, a cam râs lumea de el şi a amuţit. Sase luni nu a mai ajuns la tribuna Camerei.
Deputatul pedelist Ioan Balan, ales în colegiul 2 Suceava, se numără printre parlamentarii care îngroaşă rândurile celor care nu au luat deloc cuvântul de la depunerea jurământului încoace, preferând să depună doar în scris mai multe declaraţii politice, unele cu tentă ironică faţă de USL căruia îi pune în vedere că suntem de cinci ani în UE sau cu accente critice la adresa USL şi a ceea ce el a catalogat drept batjocura faţă de cercetarea ştiinţifică.
Bătrânul pesedist Gavril Mîrza, ales în colegiul 3 Suceava, nici măcar nu a depus în scris vreo declaraţie politică, fiind exemplul de parlamentar care de la depunerea jurământului nu a mai luat cuvântul. Trebuie menţionat că a formulat, totuşi, şapte interpelări şi întrebări, trei privitoare la varianta de ocolire a municipiului Suceava, iar celelate fiind pe probleme de sănătate publică sau de piscicultură.
Uricec – singurul deputat care nu a iniţiat vreo lege
Eugen Uricec – acum nimerit pe la PSD şi ales în colegiul uninominal 4 Suceava, este într-o situaţie similară cu Gavril Mîrza, de la depunerea jurământului nemailuând cuvântul, însă a depus în scris vreo şase declaraţii de presă şi a adresat o singură întrebare faţă de ministrul Educaţiei privind promovabilitatea la examenul de bacalaureat.
Ioan Stan – PSD, ales deputat în colegiul uninominal 5 Suceava, are două luări de cuvânt în Parlament, inclusiv depunerea jurământului, cealaltă fiind despre independenţa energetică a României. Mai sunt alte şase declaraţii, dar depuse în scris şi o singură întrebare privitoare la situaţia grădiniţelor cu program prelungit din Fălticeni.
Un exemplu clar de activitate parlamentară slabă, apropiată de cea a lui Eugen Uricec, este al deputatului Constantin Galan – PNL, ales în colegiul 6. Nu numai că nu a luat cuvântul de la depunerea jurământului şi nici măcar în scris nu a depus vreo declaraţie, spre deosebire de alţii, dar şi la capitolul întrebări şi interpelări stă destul de modest, cu doar trei demersuri de acest gen privind stoparea cancerului de vezică, îndiguirile în zona Suceviţa şi modificările la Legea Minelor. Este, de asemenea, semnatarul a trei proiecte de lege, la fel cât are şi şeful său de la PNL Suceava – deputatul Stefan Băişanu, mai bine decât Eugen Uricec în dreptul căruia nu figurează nicio iniţiativă legislativă şi sub ceilalţi deputaţi, lider fiind Ioan Stan care figurează ca iniţiator la 16 propuneri legislative, probabil că la unele fiind doar co – semnatar.
Iane a făcut interpelări mai multe decât toţi ceilalţi deputaţi la un loc, Bejinariu e la polul opus
Oarecum surprinzător, deputatul din colegiul 7 Suceava, Ovidiu Iane – actualmente PSD, nu intră în categoria „muţilor din Parlament”, luând cuvântul de cel puţin patru ori după depunerea jurământului şi depunând în scris un număr de declaraţii politice apropiat de cel al deputaţilor Sanda Ardeleanu, Ioan Balan şi Stefan Băişanu. Este printre iniţiatorii a cinci proiecte de lege şi, de asemenea, este deţinătorul recordului în ceea ce priveşte numărul interpelărilor şi întrebărilor adresate miniştrilor şi secretarilor de stat, cel puţin dintre deputaţii suceveni – 110, adică mai multe decât toţi ceilalţi la un loc. Printre cele care merită reţinute se numără absorbţia fondurilor europene în judeţ şi faptul că i-a atras atenţia ministrului Constantin Niţă cum că „energia din surse regenerabile nu trebuie privită ca un balast”.
Un deputat care stă şi mai prost la capitolul luări de cuvânt, interpelări şi proiecte de lege iniţiate decât este liberalul Constantin Galan ar fi social – democratul Eugen Bejinariu, ales pe colegiul uninominal 8 Suceava. De la depunerea jurământului nu a mai luat deloc cuvântul, nici măcar în scris nu a formulat vreo declaraţie şi tot „0″ este la capitolul întrebări şi interpelări, în ce priveşte proiectele de lege el este semnatar la doar două – modificarea legilor privind alocaţia de stat pentru copii şi a egalităţii de şase şi de tratament între femei şi bărbaţi, subiecte care au stârnit interesul şi altor deputaţi suceveni cum ar fi Ovidiu Iane.
Deputaţii de la munte şi cei care reprezintă minorităţile sunt codaşi sau cel mult mediocri
Cezar Cioată este cel de-al doilea deputat sucevean care a câştigat un loc în Camera Deputaţilor prin redistribuire şi dublarea mandatului, candidând din partea PP-DD în colegiul uninominal 9. In februarie, pentru puţină vreme a trecut la PC, după care a revenit în sânul partidului pentru care a candidat pentru ca, din mai să îngroaşe rândurile conservatorilor. Totuşi, din trei din cele patru declaraţii politice au fost făcute în plen, doar ultima „Valea Bistriţei, o nouă vale a plângerii” fiind depusă în scris. Cu doar o singură propunere de lege iniţiată se poate spune că stă destul de slab la acest capitol, însă are 18 interpelări, aproape toate pe probleme specifice zonei de munte unde a candidat – minerit, reabilitarea DN 17 B Vatra Dornei – Piatra Neamţ, investiţii la unele şcoli.
Singurul deputat sucevean care are o activitate mai slabă decât a lui Eugen Bejinariu de la PSD este liberalul Dumitru Pardău, ales tot în colegiul uninominal 9. Ca şi Bejinariu sau alţi deputaţi mai sus menţionaţi gen Galan, Mîrza şi Uricec, Pardău a luat cuvântul doar la depunerea jurământului şi, la fel ca Bejinariu, nu a mai depus nici măcar în scris vreo declaraţie politică sau vreo interpelare, spre deosebire de Mîrza, Uricec, Galan şi Balan care şi-au pus asistenţii la treabă şi au încercat în acest fel să mai arate preocuparea pentru diferite probleme. Totuşi, cu doar un singur proiect de lege unde figurează ca iniţiator, Dumitru Pardău figurează ca având o activitate mai slabă chiar şi decât a lui Eugen Bejinariu, fiind pe acelaşi nivel cu Cezar Cioată şi puţin mai sus decât Eugen Uricec.
Nici deputatul Radu Surugiu – PNL, ales pe colegiul uninominal 10, nu este mai breaz decât colegul său de partid Dumitru Pardău, singura dată când nu şi-a menajat corzile vocale fiind la depunerea jurământului, el figurând tot numai cu o singură iniţiativă legislativă de modificare a ordonanţei privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Totuşi, este un proiect de lege la care printre aşa zişii iniţiatori figurează şi deputaţii PNL Stefan Băişanu şi Constantin Galan. Ceea ce îl diferenţiază pe Radu Surugiu de Dumitru Pardău, în ce priveşte indicatorii activităţii parlamentare, este numărul de întrebări şi interpelări adresate – cinci la Surugiu faţă de niciuna pentru Pardău, patru referindu-se la pârtia de schi de la Câmpulung Moldovenesc.
Deputatul Longher Ghervazen, reprezentantul minorităţii poloneze în Parlamentul României, are două intervenţii pe lângă depunerea jurământului şi o singură declaraţie în scris, toate cele trei fiind în legătură cu minoritatea pe care o reprezintă sau cu relaţiile româno – polone. O singură întrebare a adresat în prima jumătate de an de când a fost reales deputat, cu privire la un pod din comuna Mănăstirea Humorului şi, de asemenea, doar la un singur proiect de lege privitor la Ziua Scolii Ardelene.
Un alt deputat care nu stă deloc bine în ceea ce priveşte intervenţiile în plen, dar nici măcar declaraţiile depuse în scris sau întrebările şi interpelările este Mircea Grosaru, ales să reprezine minoritatea italiană din România în Parlament. De când a fost ales nu a luat cuvântul decât la depunerea jurământului, Grosaru fiind din acest punct de vedere în acelaşi registru cu Galan, Pardău, Surugiu, Mîrza, Uricec şi Bejinariu. Nici la declaraţii depuse în scris nu figurează reprezentantul minorităţii italiene, fiind pe acelaşi calapod ca Galan, Pardău, Surugiu, Bejinariu. Tot „0″ este şi în privinţa întrebărilor şi a interpelărilor adresate miniştrilor sau secretarilor de stat. Semnând ca iniţiator la două proiecte de lege – alături de alţi colegi parlamentari – se poate încadra la un nivel „mediocru”, adică peste cel al deputaţilor suceveni care au avut doar o iniţiativă legislativă sau chiar niciuna.
Care este situaţia la nivel naţional
Unul din cinci parlamentari din actuala legislatură a luat cuvântul în plen doar pentru a depune jurământul, după câştigarea mandatului în alegerile din decembrie 2012, pentru 15 fiind singura acţiune în Parlament, după cum arată o analiză realizată de politicieni.mediafax.ro.
Din informaţiile existente, joi, pe site-urile Camerei Deputaţilor şi Senatului, rezultă că 99 dintre cei 583 de parlamentari (adică 17%) au avut o singură intervenţie în plenul Parlamentului. O parte dintre aceştia au susţinut totuşi diferite proiecte legislative, cumulând 10% din totalul semnăturilor strânse în Parlament pentru astfel de iniţiative şi 3% dintre interpelările la adresa miniştrilor.
Aproape jumătate dintre aceşti 99 de parlamentari sunt membri PSD, circa 30% sunt din PNL, iar restul se împart aproape egal între PDL, PP-DD, UDMR, UNPR şi PC. Printre aceştia se numără social-democraţii Mădălin Voicu şi Eugen Bejinariu, democrat-liberalul Theodor Paleologu, Gigi Neţoiu şi Damian Drăghici (UNPR) sau Antonie Solomon (PP-DD).
Pentru 15 dintre parlamentari însă, depunerea jurământului a fost singura acţiune în Parlament, ei neavând nici iniţiative legislative depuse şi nici interpelări sau alte intervenţii înregistrate. Cei 15 provin de la PSD (12) şi PNL (3), iar printre ei se numără deputaţii Ludovic Orban (PNL), Oana Niculescu Mizil (PSD) sau Gheorghe Simon (PSD).
In aceeaşi situaţie se află miniştrii Varujan Vosganian, Nicu Bănicioiu, Titus Corlăţean, Liviu Dragnea, Lucia Varga şi Eugen Teodorovici, ale căror intervenţii în calitate de parlamentar s-au rezumat la depunerea jurământului.
Din informaţiile existente pe cele două site-uri reiese că cel mai activ dintre deputaţi este preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care a înregistrat aproape 1.100 de intervenţii în plen. Acesta este urmat de social-democraţii Miron Mitrea şi Viorel Hrebenciuc, de liberalul Eduard Hellvig, de Tudor Ciuhodaru (PP-DD) şi de Ioan Oltean (PDL), cu peste 200 de intervenţii fiecare.
In sesiunea parlamentară încheiată săptămâna trecută, prima de după alegerile generale din decembrie 2012, au fost înregistrate peste 8.000 de luări de cuvânt în plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului şi peste 2.500 de interpelări la adresa miniştrilor, în timp ce numărul semnăturilor depuse de parlamentari pentru susţinerea diferitelor iniţiative legislative s-a ridicat la circa 3.000. Numărul parlamentarilor aleşi a fost de 587, la finalul sesiunii parlamentare rămânând 583 după ce trei dintre au demisionat, iar al patrulea şi-a pierdut mandatul ca urmare a condamnării la închisoare cu executare. (Dan PRICOPE)