Municipiul Suceava se înfrățește cu Municipiul Yinchuan – “râul de argint” din nordul Chinei. Diferențe și asemănări notabile între cele două orașe

Ieri dimineață a fost semnat, la sediul Primăriei municipiului Suceava, un acord de parteneriat cu Municipiul Yinchuan. Denumirea Municipiului Yinchuan înseamnă literalmente „râu de argint”. Municipiul Suceava a fost reprezentat la discuțiile care au început la ora 09:30 de către primarul Ion Lungu, el fiind asistat de prorectorul Universității „Ştefan cel Mare” Suceava, Ştefan Purici.

„Am semnat astăzi Acordul de Cooperare între Municipiul Suceava și Municipiul Yinchuan din Republica Populară Chineză. Am stabilit relații de colaborare pentru următoarele domenii: economic și comerț; învățământ; cultură, turism și sport; protecția mediului, medical și al serviciilor edilitare și, nu în ultimul rând, administrație publică locală”, a declarat primarul Ion Lungu.

Suprafața totală a Municipiului Yinchuan este de aproape 9 mii kmp – puțin peste nivelul județului Suceava care abia trece de 8.500 kmp și este al doilea ca mărime din România – iar po­pulație totală din „Râul de argint” este de 1,95 milioane (la nivelul anului 2010, deci acum se poate presupune că structura demografică trece de două milioane de locuitori).

Menționăm că potrivit organizării administrative din Republica Populară Chineză, un municipiu nu este limitat la o așezare urbană și eventual câteva mici suburbii (localități aparținătoare), ci ­u­neori se întinde pe un areal care este comparabil cu cel a unui județ din țara noastră, una din condiții fiind ca respectivul areal care constituie „municipiul” să aibă în centru o așezare urbană mare sau o conurbație. Mai nou, după ultimele reforme administrative, un municipiu din China (din cele situate în cadrul unei provincii sau regiuni autonome) constituit în jurul unei așezări urbane importante și care, la rândul său, are în componență numeroase așezări urbane și rurale, are nu doar o primărie, ci și o Prefectură care administrează întregul teritoriu. La rândul său, prefectura are în subordine orașe, districte, țări/județe (în unele cazuri – nu și cel al Municipiul Yinchuan – județe autonome și/sau stindarde).

În cazul Municipiului Yinchuan, suprafața celor trei districte urbane municipale Xixia, Jinfeng și Xingqing este de 2.034,6 kmp și au o populație de aproximativ 1,29 ­mi­lioane locuitori – la nivelul recensământului care a avut loc în 2010, deci este foarte probabil ca datele demografice să fie depășite. De altfel, cele trei districte municipale coincid, în bună măsură, cu zona metropolitană (în unele traduceri din engleză „in built area”, adică aria urbană construită) a Municipiului Yinchuan.

De prefectura Municipiului Yinchuan țin însă și două județe – Yongning și Helan – cu o suprafață cumulată de 2.895 kmp și populație însumată de circa 400 de mii de locuitori. În general, astfel de județe (țări, într-o altă traducere) au o structură preponderent rurală sau „urbană mică” și de aceea numărul de locuitori nu este mare.

Structura orașelor care sunt componente ale unor prefecturi de municipii și care nu sunt districte municipale ca cele trei anterior menționate este, de asemenea, interesantă. În China, foarte multe orașe au fost create în anii ‘80 și ‘90 prin desființarea vechilor județe când vechi orașe și vechi județe au fost contopite într-o singură jurisdicție unificată cunoscută cu denumirea de „oraș” sau „oraș la nivel de județ” și, la rândul său, aparține de un municipiu. Prin urmare, un oraș are pe lângă centrul urban industrial ca atare mai multe localități rurale sau periurbane. Astfel, în cadrul prefecturii Municipiului Yinchuan este și orașul Lingwu care are o suprafață de 4.639 kmp, adică aproape la fel de mare ca a celor trei districte municipale și două județe componente. Populația orașului Lingwu era, în 2010, de circa 261 de mii de locuitori. Unul din cele mai importrante așezări urbane din orașul de nivel județ Lingwu este orașul Linhe (care la rândul său mai are în componență șapte sate aparținătoare) și unde este principalul aeroport internațional din Yinchuan – la circa 25 km distanță de aria urbană construită a Municipiului, aeroport care cu toate că a ajuns încă din 2013 să proceseze peste patru milioane de pasageri este considerat unul de nivel mediu sau chiar mic din China. Spre deosebire de cel al Sucevei care abia anul acesta a trecut de pragul de 400 de mii de pasageri fiind, de asemenea, un aeroport de nivel mediu la nivelul țării noastre.

Practic orașele din China nu coincid – sub aspectul configurației teritorial-administrative – cu orașele din România, tot la fel cum nici structura administrativă a unui municipiu din Republica Populară Chineză nu coincide cu cea a unui municipiu din țara noastră.

„În primăvară vom semna acordul de colaborare în China la Yinchuan conform invitației primite. Doamne ajută!”, a încheiat primarul Ion Lungu. Ca asemănare, așa cum Suceava face demersuri în vederea statutului de „smart city”, putem menționa că Yinchuan se clasifică deja ca un „oraș inteligent” (smart city), unde tehnologia modernă este folosită, precum recunoașterea facială pentru plățile cu transportul public, coșurile de gunoi conectate și centrele digitale de servicii pentru cetățeni. De asemenea, așa cum Municipiul Suceava este reședința județului cu același nume, Municipiului Yinchuan – cu particularitățile prezentate mai sus – este capitala Regiunii Autonome Ningxia Hui (China are cinci astfel de regiuni, cea mai mică fiind Ningxia, denumirea „Hui” fiind dată de la numărul mare de etnici cu acest nume care sunt preponderent musulmani și acesta este motivul pentru care între Municipiul Yinchuan a dezvoltat oportunități de afaceri cu țările arabe). Tot ca asemănare, este de menționat că așa cum Municipiul Suceava este capitala unei vechi formațiuni statale românești (provincie istorică) și anume țara Moldovei, și Yinchuan (mai exact Xingqing, parte a actualului municipiu Yinchuan) a fost capitală a Imperiului Xia de Vest a Tanguților. Este interesant chiar că așa cum prezența evreilor și-a lăsat urme în istoria Sucevei și a Moldovei, tot așa și în istoria Regiunii Ningxia este menționată prezența acestora încă de la finele secolului al XV-lea. (Dan PRICOPE)