Friday , March 29 2024

Milioane de euro, duse de râpă în marile dosare de insolvenţă ale anului 2014

 Soconi, Bucovina Enterprises, Defel Com, trei falimente de 7,5 milioane de euro împreună. In toate situaţiile, cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, urmată ulterior, cu o singură excepţie, de faliment, a pornit din iniţiativa administratorului. In niciun caz administratorii nu au fost chemaţi în instanţă pentru atragerea răspunderii materiale pentru falimentul firmelor pe care le-au condus ani în şir 

 dosare insolventa [800x600]


Anul 2014 a fost  încă unul de curăţire a mediului de afaceri sucevean de firme oportuniste, a căror patroni au încercat şi, mulţi dintre ei au reuşit,  să se îmbogăţească speculând oportunităţi, dar care nu au mai rezistat concurenţei. Oamenii de afaceri din diferite domenii care au acceptat că în situaţii de criză pe termen lung, este mai bine să foloseşti sfatul tradiţional care spune că este de preferat să  strângi bani albi pentru zile negre decât să joci totul  pe o carte, speculând oportunităţi iluzorii, au avut mai degrabă de câştigat. Un rol important l-a avut chiar şi predispoziţia patronilor suceveni de a renunţa la afaceri, plictisiţi uneori de insuccese ale unor proiecte, alteori de parteneri trădători ori, mai des, de ideea de a înfiinţa o afacere nouă, curăţată de trecut, în măsura posibilităţii.
La o primă privire, peisajul economic sucevean a fost, în anul care a trecut, scena unor lupte în mediul de afaceri fără precendent. Cei care gestionează, vizibil dar totodată în linişte moartea firmelor sunt lichidatorii. Aceştia aşteaptă, la uşa sălilor de judecată, moartea clinică a unei firme, pentru a o prelua în procedură de insolvenţă, iar când situaţia devine ireversibilă, să o preia în faliment pentru a valorifica tot ce se mai poate din trupul defunct al firmei  ce altădată strălucea pe firmamentul afacerilor sucevene.
O imagine din istoria naturală, care nu cadrează deloc cu istoria contemporană economicâ în  care intrarea în insolvenţă a unei firme pleacă mai degrabă de la iniţiativa unui patron ce doreşte să scape de povara unei afaceri ce nu i-a ieşit cum se aştepta, mutând afacerea pe alţi responsabili, deschizând concomitent o nouă societate comercială. Alţii au cerut în nume propriu insolvenţa sau falimentul firmei pe care au condus-o ani în şir sub presiunea creditorilor – bănci comerciale sau parteneri de afaceri, care  au vrut să recupereze repede creditele oferite sau contravaloarea mărfurilor oferite spre vânzare.
Bucovina Enterprises, 2,5 milioane de euro datorii la stat
In câteva cazuri, pe care le vom prezenta mai jos, insolvenţele sau falimentele stabilite de Tribunalul Suceava au căpătat notorietate.
Cea mai nouă acţiune o reprezintă insolvenţa Bucovina Enterprises, la  un deceniu după ce patronul Omar Hayssam a fost dovedit ca terorist, a fost cerută în instanţă la cererea administratorului. Un administrator care nu mai are nicio legătură cu deţinutul Omar Hayssam şi care trebuie să dea socoteală pentru aface-rile firmei de ape minerale Bucovina, pentru perioada de insolvenţă.
Firma, care era în anii 2000,  principala concurenţă pentru apele minerale din bazinul Dornelor, un afacerist româno-sirian aflat acum în închisoare pentru acte de terorism, după ce s-a dovedit participarea lui la răpirea unor jurnalişti români în Irak, nu a mai reuşit să îşi plătească datoriile către bugetul consolidat al statului român, iar Fiscul a decis trimiterea în insolvenţă a societăţii care acumulase, până anul trecut, circa 2,5 milioane de lei datorii la stat.
Vreme de un deceniu, Bucovina Enterprises SRL Vatra Dornei a fost tratată cu mănuşi, din motive care vor fi scoase la iveală după ce procedura insolvenţei va fi declanşată iar dosarul va deveni public.
Soconi Group în faliment, cu datorii de 2,5 milioane de euro
Tot anul trecut, Tribunalul Suceava a dispus declanşarea procedurii de faliment pentru firma Soconi Group SRL, aparţinând afaceristului sucevean Nelu Opincaru. Acesta ceruse în nume propriu, ca administrator al SC Soconi Group SRL Suceava, în luna ianuarie a anului trecut 2013, deschiderea procedurii insolvenţei la firma sa, argumentând că treaba nu mai merge, din cauza crizei economice, a raporturilor tot mai tensionate cu creditorii, a lipsei de comenzi etc. A făcut şi un calcul la acea vreme arătând judecătorului sindic căruia i-a cerut acceptarea insolvenţei că dato-rează 58 de miliarde de lei vechi pe care nu are de unde să îi plătească. Numai că, Nelu Opincaru a omis să arate că numai că în luna decembire a anului 2012, vânduse toate activele importante ale firmei, la preţuri de nimic, către Soconi Grand Group, o societate nou înfiinţată pe numele fiului său. La un an şi jumătate de la solicitarea de deschidere a insolvenţei şi după ce în tabelul creditorilor s-au înscris creditori ale căror pretenţii au dublat estimările făcute de fostul administrator, atingând peste 110 miliarde de lei vechi, instanţa a tras concluzia că nu mai poate fi vorba de pus în practică a niciunui plan de reorganizare judiciară, dispunând trecerea firmei Soconi Group în faliment.
Terenurile de la Casa de Oaspeţi, afacerea falimentară a Defel Com, de peste 2 milioane de euro
O altă afacere falimentară, ce a ieşit la iveală abia în toamna anului trecut a vizat firma Defel Com SRL Suceava. In nume propriu, prin administratorul Adrian Ursu, firma a cerut Tribunalului Suceava deschiderea procedurii insolvenţei  în nume propriu. A  invocat datorii totale de peste 400 de milioane de lei vechi (circa un milion de euro). Dar problemele firmei intrate în insolvenţă par să fie şi mai mari, dacă se ţine cont de aventura imobiliară a patronului Adrian Ursu. Am arătat deja că acesta, considerând că a pus mâna pe o o afacere care să îl propulseze în topul antreprenorilor suceveni, a gândit că va câştiga bani buni cumpărând, uneori supralicitănd preţuri ale terenurilor scoase la vânzare de Statul român, priin Regia de protocol – RAPPS. Acum opt ani, înainte de declanşarea crizei imobiliar-bancare, în toamna lui 2007, SC Defel Com  SRL Suceava era cel mai tare investitor imobiliar din localitate. A împrumutat în jur de 2 milioane de euro de la bănci şi a cumpărat teren de la stat, pe lângă Casa de oaspeţi, nu mai puţin de 43 de parcele.
In entuziasmul său imobiliar, Adrian Rusu a determinat şi pe alţi proprietari din zon cărora le-a cerut diferite sume, convingându-i a că le va rezolva problema planulul urbanistic general şi a proiectelor pentru apă şi canal. Pentru că nu s-a întâmplat nimic, deşi banii au fost încasaţi, proprietarii care au mers pe  mâna lui Adrian Rusu, l-au acţionat în judecată pe patronul de la Defel Com, cerând banii înapoi.
In toamna anului 2007. firma Defel Com SRL Suceava era cel mai important achizitor de terenuri în respectivul perimetru. In patru licitaţii succesive, Defel Com a achiziţionat şi a contractat un număr de 39 de parcele, la care s-au adăugat alte patru şi s-au adăugat alte patru achiziţionate în nume propriu de administratorul societăţii, Adrian Rusu. In total 43 de parcele din totalul de 124. Rusu ar fi cumpărat ulterior alte parcele a câte 25 de ari, ajungând să devină proprietar pe mai bine de o treime din terenurile de la Casa de Oaspeţi.  Pe locul doi în ceea ce priveşte numărul de parcele cumpărate din fosta livadă a RAPPS, se află firma Grup KMS, cu 12, urmată de SC Acular, cu 9, Vivat Construct cu 6, din care una abia adjudecată, General Consulting – 4 şi Casa Grup – 3. Câte două parcele au mai cumpărat Riff Burg SRL din Timişoara, Biomedica, Gama Alcoovin. Construcţii Strugar, Vivat Scheia, Aurolaur SRL şi alte persoane fizice.
Marile afaceri insolvente ale anului 2014 vin din trecut. Afaceri ale unor oameni care au avut curajul să intre cu capul înainte în economia de piaţă, fără prea multă teorie asimilată din legislaţia economică naţională ori europeană. Pentru patronii cărora nu le-a mers în afaceri şi au pus punct final acestora prin cereri de insovenţă sau faliment adresate instanţelor cu bună credinţă se aşteaptă un anumit grad de îngăduinţă. Ceilalţi vor puta fi în continuare chestionaţi de structurile juridice care ar putea să ceară o răspundere materială din partea lor, dacă se va dovedi că au îndreptat deliberat firma înspre faliment. (Neculai ROSCA)

Vezi si

Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești (VIDEO)

Miercuri dimineață, pe rețeaua  Facebook, pe pagina ”Suceava Fail”, a fost postată o înregistrare video …