Martor “protejat”, într-un dosar de corupţie în care un poliţist a luat şpagă 50 de lei pentru un bec ars

Inclupatul – un poliţist din Salcea, pe nume Sergiu Alin Grădinaru. Instanţa care a luat în premieră la Suceava o decizie de protejare a unui martor, conform noului Cod de Procedură Penală, este Tribunalul Judeţean.  Numai că, până să se ia zilele acestea decizia în premieră, pe portalul instanţei este trecută lista tuturor martorilor invocaţi să îl scoată basma curată pe poliţistul care a luat şpagă 50 de lei de la un şofer, a cărui maşină avea un beculeţ de semnalizare nefuncţional

 

De la o zi la alta, Noul Cod de Procedură Penală intrat în vigoare acum fix un an, produce consecinţe surpriză. Zilele trecute, de exemplu, judecătorii de la Tribunalul Suceava au admis în premieră o cerere formulată de un inculpat vizând acordarea statutului de martor ameninţat unei persoane propuse în apărare în vederea audierii. Sentinţa a rămas definitivă. Să nu creadă cumva consumatorii de mass media că ar fi vorba despre cine ştie ce caz, în care un martor trebuie audiat sub acoperire şi ulterior să i se confecţioneze o nouă identitate utlerior urmând să fie trimis prin Oregon, Montana sau chiar în Alaska, conform scenariilor din filmele americane.
Decizia fără precedent a magistraţilor a fost luată într-un prozaic dosar de minimă corupţie, în care inculpat este un agent de poliţiei din Salcea, pe nume Sergiu Alin Grădinaru, care a fost dat pe mâna anchetatorilor – procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, pentru că a luat acum doi ani o şpagă ridicolă de 50 de lei. Dosarul său a fost trimis în judecată în vara anului trecut, în luna iunie, când opinia publică suceveană era bulversată de arestarea şefului secţiei de cercetări penale a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitru Dâmbu şi de aceea acest eveniment nu a beneficiat de publicitatea cuvenită în presa locală la vremea respectivă. Conform datelor din rechizitoriu, Sergiu Alin Grădinaru a oprit în trafic un bărbat căruia i-a reproşat că nu se aprinde un beculeţ semnalizator şi nu s-a lăsat până când nu a primit şpagă 50 de lei, în bancnote de căte 10 lei. Soferul a plătit şpaga, iar câteva sute de metri mai departe a sunat la 112 şi l-a dat în vileag pe agentul de poliţie. A urmat ancheta şi, după un an, trimiterea în judecată a subofiţerului de poliţie.
Martorul ameninţat, un fel de “martor sub acoperire” din filmele americane
Noul Cod de Procedură Penală stabileşte la articolul 125 că în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie, după caz. Acestea sunt prevăzute în articolele următoare din noul Cod de Procedură Penală care stipulează că în cursul urmăririi penale sau, în cazul de faţă, în cursul judecăţii, odată cu acordarea statutului de martor ameninţat, instanţa dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre următoarele măsuri: supravegherea şi paza locuinţei martorului sau asigurarea unei locuinţe temporare; însoţirea şi asigurarea protecţiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia în cursul deplasărilor; nepublicitatea şedinţei de judecată pe durata ascultării martorului; ascultarea martorului fără ca acesta să fie prezent în sala de judecată, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente; protecţia datelor de identitate ale martorului şi acordarea unui pseudonim sub care acesta va depune mărturie.
Martorii din dosar sunt la vedere pe portalul Tribunalului
Oarecum comic este faptul că instanţa suceveană, din inerţie probabil, a lăsat pe planul doi procedurile stabilite de Noul Cod, iar pe Portalul Instanţelor de Judecată a fost postată o încheiere de şedinţă atât de detaliată, chiar din Camera de Consiliu, cu toţi martorii prezenţi sau invitaţi, cu numele din cartea de identitate şi adresă astfel încât nu se mai poate aprecia acum până unde poate merge cleltuiala statului cu protecţia unuia dintre aceştia, nu se ştie care dintre ei, într-un dosar ce a avut ca punct de plecare o şpagă de 50 de lei. Conform Portalului Instanţelor de Judecată aferentă şedinţei din 24 iunie 2014, în temeiul art. 345 alin. 1 Noul Cod de Procedură Penală se respinge excepţia neregularităţii actului de sesizare constând în rechizitoriul emis de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, invocată de inculpatul Grădinaru Sergiu Alin, ca nefondată. Se respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei de „abuz în serviciu” ca inadmisibilă în procedura camerei preliminare; Respinge solicitarea de excludere, ca nelegală, a probei constând în planşa fotografică reprezentând cele cinci bancnote a câte 10 lei fiecare puse la dispoziţie de denunţătorul Dănilă Andrei, ca nefondată”. Pe de altă parte instanţa, în temeiul articolului 102 din Noul Cod de procedură penală a exclus, ca nelegale, probele efectuate în faza de urmărire penală constând în: procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante din 13.05.2013, doar sub aspectul identificării, în memoria telefonului mobil aparţinând inculpatului Grădinaru Sergiu Alin, a mai multor fotografii ale unor autovehicule şi documente de identitate, precum şi declaraţiile a opt martori, a căror nume nu le facem publice prin ziar dar care sunt postate pe Portalul Tribunalului. Oricum,  temeiul art.346 alin. 1 şi art. 345 alin. 1 Noul Cod de Procedură se  constată regularitatea actului de sesizare constând în rechizitoriul emis de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, legalitatea actelor de urmărire penală şi a celorlalte probe administrate în faza de urmărire penală.
300 de pagini de rechizitoriu, pentru o şpagă de 50 de lei
Mai trebuie adăugat că dosarul de trimitere în judecată a poliţistului Gărdinaru are peste 300 de pagini. In condiţiile în care acesta se redactează în mai multe exemplare ce trebuie utilizate de anchetatori şi judecători, nu mai vorbim de avocaţi, plus ciornele aferente, apreciem că s-au folosit măcar 2.000 de coli de hârtie. La preţul mediu de 12 lei pe top, calculul aritmetic arată că cu cei 50 de lei ce au făcut obiectul acestui dosar de corupţie s-ar fi putut cumpăra colile necesare pentru transcrierea rechizitoriului. Munca anchetatorilor şi a judecătorilor, cheltuielile de protejare a martorului ameninţat şi alte facturi aferente, de la reţelele de telefonie mobilă la plata uvrierilor de la SRI care s-au chinuit să transcrie conversaţiile ambientale şi înregistrările telefonice, nu se pun la socoteală. (Neculai ROSCA)