Mănăstirile din Bucovina și satele Cârlibaba, Ciocănești și Pleșa, descrise elogios de prestigiosul cotidian spaniol „El Pais”

14/08/19 ora:6:11pm

Intr-un articol care arată de ce România a ajuns o destinație turistică la modă, Bucovina a devenit vedetă, alături de Sibiu și bisericile fortificate din Transilvania. In afară de mănăstirile lăudate de autor – mai ales Moldovița, Sucevița și Voroneț -, există și un ghid care include 15 localități încântătoare din țara noastră, din care trei din Bucovina: comunele Cârlibaba, Ciocănești și satul Pleșa 

Cotidianul «El Pais» încearcă și reușește să ­des­crie turismul în România fără deja banalul mit al lui Dracula. Ilustrat în deschidere cu acoperișul unui edificiu medieval din jurul Pieței Mari din Sibiu, cu ferestre care par ochi deschiși pe acoperișul uriaș acoperit cu țiglă, articolul trece în revistă mai multe atracții turistice. „România este de actualitate. Şi, în plus, se pare că este la modă”, se spune chiar la început despre țara din UE cu cea mai mare creștere economică, dar și marcată de protestele masive anti-corupție din București. Şi este la modă pentru cinematografia din “noul val”. Şi pentru literatura sa: a fost țară invitată la ultimul târg de carte de la Madrid, fiind surprinzătoare cantitatea și calitatea autorilor români traduși în spaniolă. În Spania, românii sunt cel mai mare grup străin (un milion), mai precizează articolul.

Pentru a combate clișeul vechi despre vampirii din Transilvania, reporterul enumeră câteva obiective care dau o altă imagine a țării. Un ghid al României esențiale în etape, din care oricum nu lipsesc referirile la obiectivele turistice legate de Dracula: Sibiu, Capitala Culturii; Umbrele lui Dracula; Bucovina, paradisul pictat; Ceilalți români; Bisericile fortificate; Regele munților; București.

„După ce am traversat arcul carpatic, am ieșit în regiunea Bucovinei, o parte a Moldovei istorice (Moldova, Transilvania și }ara Românească au fost germenii României). În Bucovina, în afară de peisajul muntos și casele sale din lemn (despre care „El Pais” va relata în mod magistral într-un alt articol), atrag atenția mănăstirile. Pictate de sus în jos, în interior și în exterior, cu mii de figuri bizantine. Multe au fost fondate de Ştefan cel Mare, în lupta sa împotriva amenințării turcești, în secolul al XV-lea. Legenda spune că, pentru fiecare victorie, Ştefan a dispus construirea unei mănăstiri. Sunt multe. Nu toate sunt pictate la exterior și șase (biserici ale mănăstirilor, li se mai adaugă două biserici de mir – n.red.) dintre ele sunt în patrimoniul UNESCO. Cele mai impresionante: Moldovița, Sucevița sau cea a de la Voroneț. Pentru a ști cum este viața din interior în mănăstiri, poate fi util filmul Dincolo de dealuri (2012), de Cristian Mungiu”, precizează „El Pais” despre Bucovina. Autorul articolului menționează despre Cristian Mungiu că face parte, împreună cu Cristi Puiu sau Corneliu Porumboiu, din așa-numitul „nou val” al cinematografiei românești. Merită menționat faptul că prestigiosul ziar spaniol nu uită să precizeze faptul că „Moldova românească (ce nu trebuie confundată cu Republica Moldova vecină, tăiată din URSS în 1991) a fost leagănul unor români iluștri, precum scriitorii Mihai Eminescu, Ion Creangă sau Tristan Tzara”.

Nu sunt singurele aspecte pozitive pe care spaniolii le remarcă la România, inclusiv Bucovina. Totuși, dacă în ceea ce privește „cele opt etape” pentru turiștii care vor să viziteze România era menționată de „El Pais”, anul trecut, zona Bucovinei cu referire îndeosebi la mănăstirile pictate la exterior, cotidianul spaniol a abordat altfel problema într-un material pu­blicat anul acesta, prezentând 15 localități încântătoare (predominant așezări rurale) din țara noastră, din care trei din Bucovina.

Mănăstirea Sucevița – El Pais – foto Christian Handle

Mai întâi a reținut atenția comuna Cârlibaba și vecina ei Ciocănești. „Situată în districtul (județul – n.r.) Suceava, în nord-estul Moldovei, comuna Cârlibaba este alcătuită din șase sate. Mai puțin de 2.000 de săteni locuiesc în case de țară împrăștiate, evidențiind verdele pajiștilor cu fațadele albe și acoperișurile închise la culoare. Comunitățile tradiționale sunt dedicate agriculturii și creșterii animalelor. O imersiune autentică în România rurală, într-un mediu natural care invită la turism activ (drumeții, călărie…)”, precizează autorul textului din „El Pais” despre Cârlibaba.

 

Biserica din Cârlibaba

Biserica din Cârlibaba

Despre „vecinii din Ciocănești”, cotidianul spaniol prezintă o ­ima­gine cu o casă tradițională și spun că „păstrează tradiția de a decora fațadele caselor lor cu modele tradiționale, așa cum au învățat de la părinți și de la părinții părinților”. „Sunt aceleași motive vechi care inspiră costumele tradiționale și ouăle pictate și care au sensul lor. Astfel, diamantul este un simbol al înțelepciunii, iar pătratul, al inteligenței; cercurile simbolizează infinitul și eternitatea, iar plasa sau sita discernământul dintre bine și rău.

Casă din Ciocănești. Foto – El Pais

Aceste case pictate sunt primul lucru care captează atenția călătorului, care va vedea că picturile înfrumusețează nu doar casele, ci și magazinele, oficiul poștal sau Primăria”, mai precizează cotidianul spaniol.

Satul Pleșa, situat în zona colinară a Bucovinei, reține atenția tot mai mult în ultima perioadă ca destinație de vizitat. Nici spaniolilor de la „El Pais” nu le-a scăpat această localitate, ­des­pre care precizează că este „fondată exclusiv de polonezi cu sute de ani în urmă”, că se caracte­rizează prin viață simplă, liniște și peisaje frumoase.

Satul Pleșa

„Astăzi au mai rămas doar aproximativ 200 (de polonezi – n.r.), deoarece au început să părăsească țara după primul război mondial și, mai ales, din 1947. Pleșa este un loc bun pentru a învăța și despre cultura, bucătăria și tradițiile poloneze, începând cu limba care se mai aude des, cu excepția cazului în care există oaspeți români”, se arată în „El Pais”. (D.P.)