Mănăstirea Putna l-a omagiat pe fostul patriarh Teoctist, considerat al treilea mare ctitor al lăcașului 

11/02/19 ora:2:17am

La Mănăstirea Putna s-a săvârșit slujba Parastasului pentru cel care este considerat al treilea mare ctitor al acestui sfânt lăcaș: vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu. Slujba a avut loc săptămâna trecută, mai exact în cursul zilei de joi, 7 februarie, la împlinirea a 104 ani de la nașterea fostului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Din evlavia pentru Ştefan cel Mare (înainte de 1989, în perioada când nici Teoctist nu ajunsese încă Patriarh și nici marele domnitor nu fusese canonizat și despre care fostul patriarh nota în 1987 „ctitor de țară și de cultură românească, Ştefan cel Mare și Sfânt”), dar și pentru istoria de cinci veacuri a ctitoriei și necropolei acestuia, Mitropolitul (la acea vreme) Teoctist s-a implicat la înnoirea Mănăstirii Putna „cu hotărâre și discreție”. Astfel, alături de obștea mănăstirii a reușit a realiza lucruri importante la Mănăstirea Putna care au culminat, în plan material, cu ridicarea Casei Domnești (cu arhitecți proiectanți pe Ştefan Balș și Gil Antonescu) și cu proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Voievod Ştefan. „Astfel, s-a înscris în rândul ctitorilor noi ai mănăstirii. Între anii 1980 și 1984 au avut loc lucrări importante la paraclisul mănăstirii cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. S-a adăugat un pridvor, după indicațiile Mitropolitului, iar întregul paraclis a fost pictat. Pictura în frescă, de 725 metri pătrați, a fost realizată de către frații Mihail și Gavriil Moroșan. Lucrarea de cea mai mare anvergură prin care Patriarhul Teoctist se înscrie în rândul ctitorilor Putnei este Casa Domnească. Conform pisaniei, înălțarea ei s-a făcut „cu întreaga cheltuială a Mitropoliei Moldovei și cu purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Mitropolit Teoctist”. În arhiva Mănăstirii Putna se păstrează fotografii care îl înfățișează în diferite vizite de lucru pe șantier, alături de părinții mănăstirii”, se precizează în pagina Mănăstirii Putna, preluată de mai multe publicații între care și Ziarul Lumina.

PF Teoctist la ultima sa vizită la Mănăstirea Putna

PF Teoctist la ultima sa vizită la Mănăstirea Putna

„Cu genunchii inimii plecați, mulțumesc Celui Atotputernic că, pe lângă celelalte lucrări, ca zidurile din incintă, terminarea, pictarea și întregirea paraclisului, drumul de strajă, arhondaricul, avem terminată istorica locuință voievodală, așezată pe osemintele unor strămoși pe care le-am văzut când s-au făcut săpături arheologice, mărturii grăitoare ale începutului și dăinuirii acestui lăcaș de veșnică odihnă și pomenire a celui care a fost”, nota fostul patriarh.

Pe 15 august 1988, Casa Domnească a fost sfințită. În 1992, PF Teoctist ca Patriarh al României, a prezidat Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a hotărât canonizarea Sfântului Ştefan cel Mare, în 21 iunie, și a proclamat solemn canonizarea la Mănăstire Putna, pe 2 iulie 1992. Ultima vizită la Putna a Patriarhului Teoctist a avut loc în 2 iulie 2004, cu prilejul marii sărbători de împlinire a 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Ştefan, când avea să declare următoarele: „Putna a salvat hotarele țării, cu mormântul de aici. (…) Pe toți i-a însuflețit Ştefan cel Mare. Pe tineri, pe ostași, pe țărani; mai ales pe ei, talpa țării, i-a ocrotit și a avut grijă de ei. și aceștia au întreținut flacăra credinței vie, aici la mormântul lui Ştefan cel Mare, și au atras atenția pentru a trece în rândul sfinților pe marele nostru domnitor Ştefan cel Mare, deschizând astfel drumul canonizării lui de către sfânta noastră Biserică strămoșească”, spunea la acea vreme fostul patriarh.

Precizăm că săptămâna trecută, în Biserica Ortodoxă Română au fost organizate mai multe evenimente în legătură cu fostul patriarh Teoctist. Spre exemplu, după cum se precizează în Ziarul Lumina, în ziua de luni, 4 februarie 2019, șapte ierarhi (reuniți la Iași, de hramul Catedralei Mitropolitane – Întâmpinarea Domnului) „într-un același gând și cu o aceeași dorință” au străbătut zona Botoșanilor prin locurile unde a văzut lumina zilei, a crescut și a făcut apoi primii pași în monahism Patriarhul Teoctist Arăpașu (1915-2007). Este vorba de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și al Harghitei, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților, Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. (Dan PRICOPE)

 

1 Comentariu pe acest subiect. Spune-ti parerea!

  1. Nicusor 11/02/2019 la ora 22:02 -

    Ceea ce se intampla azi in cadrul bisericilor și a mănăstirilor, nu mai are nici o legătura cu spiritualitatea… din păcate. Este o rușine! Banul este pe primul loc. Lăcomia, mancatoria, turnatoria, afacerile necurate, nevoia de al prosti pe enoriaș…astea sunt valori spirituale? Spiritualitatea este cea care susține moral și ridica sau coboară o nație, un popor… Prostirea neamului românesc a avut și are loc și cu sprijinul BOR! Refuz sa cred ca Dumnezeu ar sprijini tâlhărirea săracilor și a naivilor prin intermediul unei biserici…