Lungu propune ca Primăria să aloce 25% din finanțare pentru reabilitarea blocurilor vechi

Soluția dată de primarul Ion Lungu este accesarea de fonduri europene pe Axa 3 privind reabilitarea energetică și consolidarea blocurilor vechi. Primarul Sucevei a de­clarat că va propune ca din totalul cofinanțării la banii alo­­­cați de UE, 25% să fie plătiți de primării și doar 15% de aso­ciațiile de proprietari, pentru că “oamenii nu au bani” 

In contextul tragediei provocate de cutremurul din centrul Italiei, în care și-au pierdut viața mai mulți români, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a reluat ieri, într-o conferință de presă, subiectul accesării de fonduri europene pentru reabilitarea energetică a locuințelor, program prin care se pot obține fonduri europene inclusiv pentru consolidare.
“Singura șansă de a consolida lo­cuințele – case, apartamente, blocuri de locuințe –  este prin programul opera­țional regional, prin cele două axe, una pentru clădiri rezidențiale și alta pentru clădiri publice, cum este Primăria muni­cipiului Suceava”, a spus Ion Lungu.
In ceea ce privește reabilitarea clădirilor rezidențiale, sunt două probleme pe care Ion Lungu le-a identificat: în primul rând, valoarea minimă a proiectului trebuie să fie de 100.000 de euro. Din păcate, consideră el, în municipiul Suceava nu se poate în­truni această condiție. “O asociație, un bloc sau două blocuri nu pot să promoveze un proiect de această valoare. Trebuie făcută o asociere între blocuri, o asociere între asociații de proprietari, lucru practic foarte greu de gestionat. In ceea ce privește cofinanțarea,  se știe că în general cetățenii nu au bani, lucru știut și de reprezentanții asociațiilor de proprietari. Acum proporțiile de finanțare sunt: Uniunea Europeană 60%, asociațiile de proprietari 25% și 15% autoritățile locale. Eu propun să schimbăm această pondere, mai ales că nu se afectează în niciun fel contribuția de 40% față de 60% a Uniunii Europene. Eu cred că prin ghidul specific, printr-un simplu ordin de ministru, se poate schimba proporția în ceea ce privește finanțarea proprie, în sensul ca primăriile să fie cele care finanțează astfel de lucrări în proporție de 25% și numai restul de 15% să fie suportat de asociațiile de proprietari. Este ultima șansă pentru a reabilita aceste clădiri, inclusiv consolidarea, dincolo de lucrările de creștere a eficienței energetice a acestora”, a spus primarul Sucevei.
Ion Lungu a mai spus că, deși nu prea sunt consumați, Uniunea Europeană alocă printre cei mai mulți bani pe această axă – de reabilitare energetică și consolidare a clădirilor. “Este vorba despre o sumă totală de 2,3 miliarde de euro, 28% din totalul de peste 8 miliarde euro alocați prin Progra­mul Operațional Regional. Astăzi însă suntem blocați din cele două considerente: valoarea minimă a proiectelor ce ar putea fi acceptate și faptul că populația nu are bani”, a spus Lungu.
Primarul municipiului Suceava a arătat pe de altă parte că sunt multe clădiri sociale care necesită reparații, pentru care se aș­teaptă venirea ghidului pe Axa 9, pentru rea­bilitarea locuințelor sociale aflate în pro­prietatea Primăriei. In total, pe această axă sunt disponibili 100 de milioane de euro, dar încă nu este clar cum vor putea fi folosiți pentru reabilitarea locuințelor sociale.
“Este o problemă care ne preocupă, am văzut tragedia din Italia. Acolo a fost un oraș vechi, dar la noi sunt blocuri care trebuie să fie consolidate și reparate, iar finanțarea europeană pe această axă este singura șansă”, a spus primarul, adăugând că pentru consolidare sunt vizate  în primul rând blocurile construite înainte de 1990, cele ridicate în anii ’60 și mai înainte. Une­le dintre acestea prezintă risc seismic. Blo­cul 48A (renumitul Bloc al groazei, n.r.) a fost singurul exemplu concret dat de prima­rul Lungu. Din cele 30.000 de apartamente și case care sunt incluse într-o categorie sau alta de risc seismic, circa 150 sunt locuințe sociale, de reabilitarea cărora Primăria trebuie să se ocupe, fiind în multe cazuri necesară dărâmarea vechilor construcții și ridicarea altora noi. Pentru expertize antiseism s-au alocat anul acesta 300 de milioane de lei vechi, pentru câteva clădiri din munici­piul reședință de județ, inclusiv pentru mai sus amintitul bloc 48A. (Neculai ROSCA)