Lotul Dîmbu și-a mai asigurat o vacanță

Curtea de Apel Suceava a admis în parte excepțiile de neconstituționalitate invocate de Dumitru Dîmbu și Vasile Gabor – fost șef al Serviciului arme și muniții din IPJ Suceava, “victimă colaterală” în megadosarul oarecum fâsâit “Dîmbu – Bărbuță – Olărean – Babiuc” . Polițistul Gabor semnase cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției și a primit o pedeapsă cu suspendare. Fostul șef al Secției de cercetări penale de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitru Dîmbu, a intrat pe fir și în calitate de “persoană  interesată” a intrat în dosarul lui Gabor, determinându-l și pe acesta să i se alăture, contestând un capitol întreg din Codul de procedură penală 

Curtea de Apel Suceava a admis ieri cererile formulate de Vasile Gabor, fost șef al Serviciului arme, muniții, substanțe toxice din cadrul IPJ Suceava, și de Dumitru Dîmbu (foto), fost procuror șef al Secției cercetări penale din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Su­cea­va vizând excepții de neconstituțio­nalitate în același dosar.

Judecătorii Curții de Apel Suceava au admis, în temeiul articolului 29, alin. 1, 4 din Legea nr. 47/1992, cererea formulată de Vasile Gabor în dosarul nr. 3342/86/2017 al Curții de Apel Su­cea­va. Sesizează Curtea Constituțională cu so­luționarea excepției de ne­consti­tuțio­nalitate a dispozițiilor art. 478 – art. 488 Cod procedură penală, cu excepția art. 482, lit. g Cod procedură penală, în mă­su­­ra în care se interpretează că inculpa­tul nu mai poate reveni asupra de­­cla­rației exprese prin care recunoaște comiterea faptei și acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală. Cele zece articole din Codul de procedură penală, cuprinse în Titlul IV, Proceduri Speciale, capitolul I, ce vizează acordul de recunoaștere a vinovăției, este contestat aproape integral.

Pentru justițiabilul nepregătit pentru astfel de provocare, precizăm că Vasile Gabor, fostul șef de Serviciu arme și muniții din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Suceava, a semnat în fața procurorilor un acord de recu­noaș­tere vinovăției în baza căruia a scăpat de un lung proces penal și a primit o condamnare cu suspendare.  Dosarul Gabor era disjuns din dosarul mare al procurori­lor, judecătorilor, edililor și aface­riș­tilor suceveni denumit generic “Lotul Dîm­bu – Bărbuță – Olărean – Babiuc”. Disjungerea dosarului, cu acord de recunoaștere a vinovăției de către fostul polițist Vasile Gabor, a încurcat “buna desfășurare” a cercetărilor în acest complex dosar.

Tot ieri, Curtea de Apel Suceava a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de persoana interesată Dumitru Dîmbu în același dosar. Magistrații suceveni au dispus sesizarea Curții Constituționale cu solu­țio­narea excepției de ne­constituționalitate a prevederilor art. 488, alin. 1 Cod procedură penală, numai în ce privește persoanele care pot declara apel împotriva sentinței penale pronunțată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției. Acesta prevede că “împotriva sentinței pronunțate (…) procurorul și inculpatul pot declara apel, în termen de 10 zile de la comunicare”.

 Ce au în comun Gabor și Dîmbu

La data de 5 iulie 2017, Tribunalul Suceava l-a condamnat pe comisarul șef Vasile Gabor, fostul șef al Serviciului arme, muniții, substanțe toxice din ca­drul IPJ Suceava, la un an și 10 luni de închisoare cu suspendare sub ­suprave­ghere sub aspectul comiterii infracțiunii de „abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit”. Vasile Gabor a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii Direcției Națio­nale Anticorupție, acord admis de Tribunalul Suceava. Practic, comisarul șef Vasile Gabor și-a recunoscut fapta co­mi­să. La doar două zile de la decizia lua­tă de judecătorii suceveni, fostul pro­curor Dumitru Dîmbu a depus apel în calitate de persoană interesată. Deși a ajuns la o înțelegere cu procurorii DNA, la o săptămână distanță, Vasile Gabor a de­pus și el apel asupra deciziei luate de Tri­bunalul Suceava. «Obiectiv de Su­cea­va» a arătat atunci care au fost în­vinuirile pentru care polițistul Gabor a fost trimis în judecată: „În intervalul 11 – 18 februarie 2014, inculpatul Gabor Vasile, în calitate de șef al Serviciului arme, muniții, substanțe toxice din ca­drul IPJ Suceava și-a încălcat atri­bu­țiile de serviciu și, prin nerespectarea dispo­zițiilor legale, a dispus prelungirea unui permis cu privire la o armă neletală, supusă autorizării, pe care o persoană o deținea fără drept la momentul formulării cererii. Prin această conduită, inculpatul a adus o vătămare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Interne, organ de specialitate al Administrației Publice Centrale cu personalitate juridică, însărcinat cu punerea în aplicare și respectarea prevederilor legale, furni­zân­du-i în același timp persoanei res­pective un folos necuvenit”, au ară­tat procurorii DNA Suceava.

Concret, afaceriștii Lili Bobu și Ale­xandru Maiorescu, deținători de arme de foc, au uitat să-și prelungească în terme­nul legal permisele de port-armă, ca­re expiraseră de mai bine de o lună. Când și-au dat seama de situație, au apelat la prietenul lor, procurorul șef Dumitru Dîmbu. Acesta l-a contactat pe șeful Serviciului arme și muniții de la IPJ Suceava, Vasile Gabor, rugându-l să-i ierte și să le prelungească permisele. Răspunsul primit a fost că s-au întocmit în cauză dosare penale care au plecat deja de la IPJ către Parchetul Judecătoriei Suceava. In această situație, pentru a rezolva cazul, Dîmbu a cerut, prin adre­să oficială, preluarea tuturor dosa­relor de acest tip de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, urmând a dispune procedural în încercarea de a-și ajuta prietenii. In acest fel, au ajuns la Dîmbu șapte astfel de dosare. La per­che­zițiile de acum trei ani, dosarele respective au fost găsite pe biroul lui Du­mitru Dîmbu. Pentru Vasile Gabor, contestarea articolelor din Codul de procedură penală vizând acordul de recunoaștere a vinovăției nu mai are nicio relevanță. O condamnare cu suspendare în condițiile în care dânsul este deja pensionar al Ministerului de Interne este acceptabilă. Pentru marele dosar Dîmbu – Bărbuță – Olărean – Babiuc și compania, o judecare la Curtea Constituțională a unui întreg capitol din Codul de procedură penală înseamnă însă foarte mult. In condițiile în care judecătorul de Cameră Preliminară de la Curtea de Apel Cluj care a preluat spre judecată acest dosar l-a trimis de un an și jumătate spre reanaliză la DNA București doar cu caracter informativ, fără o motivare pe baza căreia procurorii să-și poată completa, dacă ar fi cazul, cer­cetarea penală împotriva celor inculpați, când procurorii de la DNA București au depus la rândul lor o plângere în instanța de judecată împotriva judecătorului de Cameră Preliminară de la Cluj, decizia Curții de Apel Suceava de trimitere spre analiză a articolelor din Codul de procedură penală mai sus amintite către Curtea Constituțională comple­tează ideea însușită deja de opinia ­pu­blică precum că nu se dorește finalizarea acestui proces înainte de prescrierea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată încă de acum mai bine de trei ani. (Neculai ROSCA, Dănuț ZUZEAC)