“Lotul Dâmbu”, cel mai răsunător dosar de corupție din Suceava, îngropat de trei ani în multe semne de întrebare

Intrebări ce nu au primit răspunsuri: ori dosarul a fost întocmit prost de procurorii DNA București, ori judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au fost timorați și nu și-au făcut treaba, ori legislația în materie penală este neprofesionist formulată. După aproape doi ani de la prima trimitere în judecată, dosarul în care DNA a inculpat un procuror șef de la un parchet județean și doi judecători, plus un om de afaceri și niște bătrânele din localități aflate aproape de Rădăuți a fost restituit procurorilor pentru completarea cercetărilor  

 

După mai multe luni de analiză asupra felului în care întregul corp de judecători de la Curtea de Apel Cluj, desemnați să rezolve un caz de maximă importanță și relevant totodată pentru modul în care funcționează sistemul juridic din România, a ales să-l soluționeze se pot cere răspunsuri concludente.

Este vorba despre dosarul denumit în presa suceveană “Lotul Dîmbu”, un dosar instrumentat de DNA București ce a vizat magistrați, procurori și judecători, dar și oameni de afaceri sau oameni de rând din județul Suceava, pentru  care urmăririle penale au fost începute în luna mai a anului 2014. Acțiunile anchetatorilor au continuat cu rețineri, arestări, trimiterea dosarului în judecată în camera preliminară, ulterior acesta fiind retrimis procurorilor pentru completarea cercetărilor. Detaliile acestui caz sunt deja cunoscute, fiind vorba despre afaceri imobiliare, transferuri de valută și rezolvări de cazuri în instanță, contracost, la Rădăuți. Reținerile și arestările au început în mai 2014, lotul a fost completat în luna august a aceluiași an cu fostul primar al Rădăuțiului, Aurel Olărean. Dumitru Dâmbu, Bogdan Bărbuță, Constantin Babiuc și Aurel Olărean au petrecut luni întregi în spatele gratiilor, arestați preventiv.

După trei ani de la debutul investigațiilor în acest dosar, sunt acum justificate măcar trei seturi de întrebări adresate sistemului juridic: magistraților, procurori ori judecători, dar și celor care au construit Legea de aprobare a Codului de Procedură Penală, la sfârșitul anului 2014.

Intrebări la care se așteaptă răspunsuri

Sunt, în opinia noastră, trei variante de abordare a ceea ce s-a întâmplat cu dosarul “Lotul Dîmbu”.

Cea dintâi: Dosarul cuprinzând întregul material probator adunat de procurori a fost prost întocmit. In această situație, se pune întrebarea de ce s-a ajuns până aici? Dacă au fost interese de a nu distruge aceste materiale care au fost trimise către DNA și care vizează activitatea magistraților suceveni incriminați, fiind acceptate de Curtea de Apel Cluj, unde s-a dispus strămutarea dosarului, dar și de către Inalta Curte de Casație și Justiție, de ce acest lucru nu s-a făcut?

Cea de-a doua întrebare, retorică în acest moment, vizează modul în care magistrații din Camera preliminară a Curții de Apel Cluj au amânat o decizie, așteptând să treacă peste un an de zile până când să se dea soluția de retri­mitere a cauzei pentru suplimentarea documentării către DNA. Amintim că anterior, judecătoarea de la CA Cluj care a primit prin “repartizare aleatoare electronică” acest dificil dosar s-a spălat pe mâini, trimițând la Curtea Constituțională, sub semnătură proprie, excepții de neconstituționalitate invocate tocmai în cadrul legal prevăzut de Noul Cod de Procedură Penală în care urmau să fie judecați inculpații din “Lotul Dâmbu” Dumitru Dâmbu, Bogdan Bărbuță, Daniela Prandea și compania. La Curtea Constituțională au fost admise chiar unele excepții de neconstituționalitate din Noul Cod de Procedură Penală, care însă nu aveau legătură cu cauza. In final, după acest prelung joc juridic, Curtea de Apel Cluj a decis restituirea pentru completare a constatărilor penale privitoare la inculpații din dosar către DNA București.

A treia întrebare care poate fi formulată vizează chiar sistemul juridic în vigoare în România: Nu cumva legislația vagă, prost formulată și foarte des schimbată, care lasă loc interpretărilor juriștilor mai mult sau mai puțin versați, graba cu care procurorii au decis reținerea și ulterior trimiterea în judecată a “lotului Dâmbu” au condus la acest rezultat al dosarului? Toate la un loc nu au făcut cumva ca unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de corupție din România, cu certitudine cel mai răsunător din județul Suceava din rândul magistraților, prezentat publicului cu înregistrări audio-video mai mult decât convingătoare, să se piardă în neant?

Dosarul instrumentat de DNA București începând cu anul 2014, vizând pe magistrații suceveni Dumitru Dâmbu – șef la acea vreme a Secției de urmărire penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Bogdan Bărbuță și Daniela Prandea, judecători la Judecătoria Rădăuți, Constantin Babiuc, om de afaceri din municipiul Rădăuți, câteva persoane fără notorietate, printre care și o bătrână din Milișăuți ce își dorea rezolvarea unui diferend juridic oferind la schimb produse din gospodărie – găini, ouă, brânză, etc. magistraților, între timp decedată, dar și pe fostul primar al municipiului Rădăuți, Aurel Olărean, a fost trimis în judecarea Curții de Apel Cluj pe data de 7 octombrie 2014.

Băbuțe duse cu duba la audieri pe traseul Milișăuți – București, debarcate de anchetatori pe trotuar

Primele rețineri, completate ulterior cu mandate de arestare succesive, au început în luna mai a anului 2014 și i-au vizat pe Dumitru Dâmbu, Bogdan Bărbuță și Constantin Babiuc. Daniela Prandea  – partenera de viață a lui Bogdan Bărbuță – a fost lăsată în libertate, în arest la domiciliu, ulterior sub control judiciar. Cei doi judecători de la Rădăuți au fost scoși din joc, la fel și procurorul de la Suceava, Dumitru Dâmbu. Omul de afaceri Constantin Babiuc a pierdut câteva luni de libertate. Niște bătrânele, una dintre acestea trecută între timp la cele veșnice, au fost ridicate cu duba din gospodăriile lor, duse la DNA București, audiate cu severitate de anchetatori și apoi abandonate pe trotuar, femeile neavând bani de tren să se întoarcă acasă. Un avocat a plătit drumul spre casă al uneia dintre aceste victime colaterale, așa cum s-a prezentat în mass-media de la acea vreme. Atât Dumitru Dâmbu, cât și Bogdan Bărbuță și Daniela Prandea au fost suspendați din magistratură imediat după ce împotriva lor s-a dispus începerea urmăririi penale.

Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că, în tot acest timp, principalul actor în cauză, fostul procuror șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, s-a apropiat de vârsta de 60 de ani, iar o eventuală condamnare a sa, ținând cont și de perioada pe care a petrecut-o deja în arest și în arest la domiciliu, îl recomandă, conform prevederilor noilor norme de procedură penală, ca pe o persoană care nu ar trebui să mai petreacă nicio zi în pușcărie.

Următorul pas aparține DNA București, care va trebui să retrimită dosarul “Lotului Dâmbu” spre judecare, cu completări, în instanță. (N.R.)