Limba română, curtată electoral, dar „cu măsură” naționalistă, la Cernăuți

25/03/19 ora:1:59am

Sâmbătă, aflat într-o vizită electorală la Cernăuți, președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a rostit câteva cuvinte în limba română în timpul mitingului organizat in Piața Filarmonicii, reamintind că s-a născut în sudul regiunii Odessa și că știe limba română. La finele lunii septembrie 2017, Poroșenko a promulgat controversata lege a învățământului, care restricționează predarea în limbile minorităților naționale, inclusiv în limba română  

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a efectuat sâmbătă, 23 martie a.c, o vizită în regiunea Cernăuți, unde, împreună cu susținătorii săi, a participat la două mitinguri electorale organizate la Chițmani și în orașul Cernăuți. Vizita președintelui Ucrainei este într-un context electoral destul de complicat, acesta luptându-se să ajungă în turul al doilea al alegerilor, deși nu este încă 100% sigură această variantă. El și-a amânat vizita în nordul Bucovinei, programată în prima parte a lunii martie, probabil pe fondul tensiunilor alimentate de grupări naționaliste din alte regiuni ale Ucrainei, și lăsând la acea vreme „cale liberă” Iuliei Timoșenko – o contracandidată a sa care se luptă să acceadă în turul al doilea ala alegerilor prezidențiale din țara vecină – și care a participat la un eveniment cultural în Cernăuți în perioada în care așteptată vizita lui Petro Poroșenko.

Petro Poroșenko la mitingul de sâmbătă, de la Cernăuți

Petro Poroșenko la mitingul de sâmbătă, de la Cernăuți

În vreme ce Iulia Timoșenko nu a făcut referiri publice cu privire la limba română sau alte limbi minoritare, Petro Poroșenko – care nu se află de altfel la prima abordare de acest fel în Cernăuți – a rostit câteva cuvinte în limba română chiar în timpul mitingului organizat pe Piața Filarmonicii din Cernăuți. Şeful statului ucrainean a adresat mulțimii câteva cuvinte în limba română, subliniind – așa cum o mai făcuse cu câțiva ani în urmă, însă nu la un miting electoral – că Bucovina este o zonă unică unde oamenii care vorbesc diferite limbi, conviețuiesc în pace și bună înțelegere.

„De fiecare dată când vin în satele românești, îi salut pe oameni: „Bună seară”, iar în schimb aud cuvintele: „Bine ați venit și mulțumesc frumos”…. Așa este corect prietenii mei, căci eu am copilărit în astfel de mediu. M-am născut în sudul regiunii Odesa, acolo unde locuiesc compact bulgari… Apoi, patru ani am locuit într-o zonă populată de români, deci „știu oleacă limba română”. În anii studenției am locuit cu prietenii noștri polonezi… Am însușit de asemenea engleza și franceza… Bineînțeles, cunosc limba rusă… Totuși pentru noi principala limbă este ucraineana…. Dacă nu noi, atunci cine o va proteja…”, a spus Poroșenko, în traducerea pe care a publicat-o, pe pagina de internet, periodicul cernăuțean de limbă română Libertatea cuvântului.

Sursa citată reamintește însă că la finele lunii septembrie 2017, Petro Poroșenko, a promulgat controversata lege a învățământului, care restricționează predarea în limbile minorităților naționale, inclusiv în limba română. Surprinzător este că, după cum se precizează în traducerea din „Libertatea cuvântului” președintele Ucrainei susține că atitudinea pe care Ucraina o demonstrează față de minoritățile naționale este în concordanță cu standardele europene și reprezintă un model pentru țările vecine. Asta în pofida tot mai deselor reproșuri pe marginea acestui subiect, venite nu doar din zona filo-rusă cum era de așteptat.

Sondajele îl plasează pe actualul președinte pe locul trei

Vladimir Zelenski

Vladimir Zelenski

Rezultatele unui recent sondaj de opinie cu privire la intenția de vot pentru alegerile prezidențiale din 31 martie 2019 arată că 24,9% dintre cei chestionați îl susțin pe comediantul Vladimir Zelenski, în timp ce fostul premier Iulia Timoșenko ar obține 18,8% din voturi, iar actualul președinte, Petro Poroșenko, ar fi votat de 17,4% din electorat.

Probabil că deloc întâmplătoare este atitudinea recentă a lui Vladimir Zelenski pe această temă care, relativ recent, în timpul unui interviu acordat jurnaliștilor străini, a spus că autoritățile ucrainene nu trebuie să preseze limba rusă și limbile minorităților naționale. „Nu presați limbile lor, nu presați limba rusă”, a spus Zelenski, adăugând că limba ucraineană este o limbă minunată și frumoasă când este scrisă și vorbită corect. El a menționat că Constituția prevede clar că limba de stat în Ucraina este limba ucraineană, iar statul este obligat să garanteze libera dezvoltare, utilizare și protecție a limbii ruse și a altor limbi ale minorităților naționale. Asta nu înseamnă că Zelenski s-a delimitat de filonul naționalist, ci doar că are în plan o asimilare mai lentă, dar probabil ceva și sigură și lipsită de tensiuni. „Toți preferă cu plăcere să vorbească în limba ucraineană. În ceea ce privește situația lingvistică, sistemul de educație de la noi din țară este gândit în așa fel, încât toți vor vorbi limba ucraineană. Generația următoarea va vorbi doar în această limbă”, a subliniat Zelenski.

Unele sondaje – totuși discutabile – au arătat că Zelenski va câștiga în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina, oricare ar fi adversarul.

Recent – potrivit agenției RBC, citată de rador – Petro Poroșenko a declarat că va recunoaște orice rezultat al alegerilor prezidențiale din 31 martie 2019. „Sunt gata să recunosc victoria poporului ucrainean. De aceea, alegerile corecte reprezintă o victorie a poporului ucrainean, indiferent cine câștigă scrutinul”, a declarat Petro Poroșenko.

Potrivit lui Poroșenko, este important ca alegerile să fie transparente. În plus, garantul Constituției a subliniat că pledează pentru pedepsirea celor care vor încerca să mituiască alegătorii. În timpul reuniunii din data de 21 martie 2019 Comisia Electorală Centrală a înregistrat încă 70 de observatori străini. 63 sunt din partea SUA, 3 din partea Comitetului Congresului Ucrainean din America, 3 din partea Turciei și 1 din Azerbaidjan. În momentul de față, potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale,  la supravegherea alegerilor din Ucraina vor participa 1.890 de observatori oficiali din partea a 15 organizații internaționale și 15 state străine. În același timp, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze 24 de observatori de la Biroul Instituțiilor Democratice și Drepturile Omului OSCE care dețin cetățenia Federației Ruse. (D.P.)