Întâlnirea următoare dintre miniştrii de externe ai României şi Ucrainei va avea loc la Suceava

12/01/18 ora:7:15am

 

melescanu

Următoarea întâlnire dintre miniştrii de externe ai României şi Ucrainei, Theodor Meleşcanu şi, respectiv, Pavlo Klimkin, va avea loc, cel mai probabil, la Suceava. După întâlnirea care a avut loc, ieri, la Cernăuţi, dintre cei doi diplomaţi, Pavlo Klimkin a declarat, citat de publicaţia cernăuţeană de limbă română BucPress, că următoarea întâlnire cu omologul său român ar fi bine să se desfăşoare la Suceava pentru a dinamiza cooperarea bilaterală transfrontalieră.

De menţionat că întrevederea dintre cei doi s-a desfăşurat la sediul Consiliului Regional Cernăuţi, urmare a inaugurării noii şcoli româneşti de la Iordăneşti, iar la acest eveniment a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, răspunzând invitaţiei omologului său cernăuţean, Ion Muntean.

La întâlnirile avute cu oficialităţile din România şi Ucraina, Gheorghe Flutur a susţinut, printre altele, necesitatea deschiderii de 4 noi puncte de frontieră la graniţa cu Ucraina (Vicovu de Sus, Climăuţi, Ulma şi Izvoarele Sucevei), unde judeţul Suceava are asigurată infrastructura rutieră, modernizarea şi fluidizarea traficului în PTF Siret-Porubne, precum şi realizarea unei rute rapide – drum expres, care să lege Cernăuţi de Bucureşti. Pe de altă parte, el a mai spus că, în ceea ce priveşte CJ Suceava, acesta are pregătite 13 proiecte transfrontaliere comune, în valoare de peste 12 milioane euro. „Îmi exprim speranţa că prezenţa oficialităţilor din cele două ţări se va dovedi a fi de bun augur cu privire la realizarea acestor obiective, foarte importante nu doar pentru judeţul Suceava şi Regiunea Cernăuţi”, a declarat Gheorghe Flutur.

Conform presei cernăuţene de limbă română, Pavlo Klimkin a mulţumit Statului Român şi pentru susţinerea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a aspiraţiilor europene ale Kievului. La rândul său, Teodor Meleşcanu a adus mulţumiri autorităţilor ucrainene pentru întâlnirea de la Cernăuţi. Printre subiectele discutate s-au numărat şi chestiuni transfrontaliere. Leat de aceste aspecte, BucPress notează că Pavlo Klimkin şi-a exprimat regretul că la cele peste 200 de km de frontieră comună ucraineano-română din regiunea Cernăuţi există un singur punct vamal. „Această situaţie a fost creată mai mult din vina părţii ucrainene”, a spus Klimkin. El şi omologul său roman au discutat despre posibilităţile de dezvoltare bilaterală a afacerilor ucraineano-române, prin credite, finanţări iar ministrul ucrainean de externe a adus mulţumiri Statului Român pentru susţinerea comunităţii româneşti, dar şi pentru alte proiecte ce ţin de medicină, infrastructură etc.

Principala temă de discuţie a fost, însă, cea legată de controversata Lege a Educaţiei din Ucraina, care limitează drepturile minorităţilor naţionale de pe teritoriul ţării vecine. Partea ucraineană a promis delegaţiei române că implementarea Legii Educaţiei va avea loc în dialog permanent cu statul român. Viziunea Ucrainei constă în necesitatea ca fiecare cetăţean ucrainean, indiferent de etnie, să cunoască limba de stat şi pornind de la principiul că fiecare cetăţean trebuie să-şi cunoască ţara, atunci materii şcolare precum istoria Ucrainei, geografia şamd trebuie să fie predate în limba ucraineană.

Totuşi, viziunea celor doi miniştri încă este departe de a fi unitară.

Pe de o parte, Ministrul de Externe al Ucrainei a spus că va fi semnat în curând un protocol comun privind formula implementării Legii Educaţiei. De asemenea, Klimkin a adăugat că nimeni nu doreşte să asimileze comunitatea românească din Ucraina, iar implementarea Legii Educaţiei va avea loc în cadrul unui dialog dintre ministerele de profil. Acestea vor elabora în comun metodici de predare a limbii de stat, metodici adaptate pentru minoritatea românească din Ucraina, dar şi cea ucraineană din România. Potrivit oficialului ucrainean, „nimeni nu vrea ucrainizarea românilor, închiderea şcolilor, concedierea profesorilor”, dar „fără cunoaşterea limbii de stat nu puteţi merge mai departe şi nu aveţi şansa de a lucra în instituţii de stat, nu puteţi face parte din Armata Ucrainei, nu puteţi urma universităţi cu limba ucraineană de predare şi nu puteţi activa ca politician”.

De cealaltă parte, România consideră în continuare că art. 7 al Legii Educaţiei are impact negativ asupra drepturilor lingvistice ale românilor din Ucraina. Meleşcanu ar fi specificat, potrivit presei de limbă română din Cernăuţi, că România va urmări atent implementarea concluziilor Comisiei de la Veneţia în privinţa Legii Educaţiei. Confirmând cele spuse de Klimkin privind protocolul româno-ucrainean de implementare a Legii Educaţiei, Meleşcanu a arătat că România consideră că art. 7 al Legii Educaţiei din Ucraina trebuie modificat, cum a recomandat Comisia de la Veneţia. Meleşcanu a precizat că Statul Român va susţine prin burse elevii şi studenţii români care învaţă în limba maternă în Ucraina, dar şi profesorii care predau în limba română. (Dan PRICOPE)

Spune-ti parerea!