Friday , March 29 2024

In anii 2014-2018, DNA a depus la Curtea de Apel Suceava 191 de cereri de supraveghere specială în cauze vizând magistrați sau în legătura cu acestea. Au fost admise 179 (93,72%)

Datele care reies din raportul Inspecției Judiciare ca urmare a controlului ce viza dosarele magistraților instrumentate de DNA, rezultă că cerererile de interceptare erau foarte rar respinse, probabil acceptate automat, au declarat mai mulți consultanți juridici pentru Mediafax.

În raportul privind „Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătura cu acestea” se arată că: Urmare a relatiilor transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție și centralizate de curțile de apel din România a rezultat că, în perioada de referință, au fost înregistrate dosare având ca obiect măsuri speciale de supraveghere solicitate de Direcția Națională Anticorupție, atât Structura Centrală, cât și Structurile Teritoriale, după cum urmează:

Înalta Curte de Casație și Justiție

La nivelul instanței supreme au fost înregistrate în total 953 de cereri formulate de Direcția Națională Anticorupție, având ca obiect măsuri speciale de supraveghere:
(i) 314 cereri în anul 2014 (313 admise și una respinsă),
(ii) 413 cereri în anul 2015 (412 admise și una trimisă instanței competente),
(iii) 148 de cereri (toate admise) în anul 2016;
(iv) 52 de cereri în anul 2017 (48 admise și 4 respinse);
(v) 26 de cereri în anul 2018 (21 admise, 3 respinse și 2 trimise instanțelor competente).

Având în vedere aceste date, Inspectia Judiciară a observat că numărul cererilor formulate de DNA având ca obiect măsuri de supraveghere a scăzut începând cu anul 2016, în anii 2017 și 2018 înregistrându-se o scădere semnificativă a numărului cererilor cu acest obiect, față de anii 2014 si 2015.

Din analiza datelor puse la dispozitie a rezultat și ca din totalul de 953 de cereri înregistrate, 942 de cereri au fost admise, reprezentând un procent de 98,85%.

Însă, dacă ne vom raporta strict la anii 2014 – 2016, se poate observa ca din 875 cereri înregistrate la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, 873 au fost admise, ceea ce înseamnă o proporție de 99,77%. Perioada anterioară anului 2014 nu a fost supusă controlului, deci doar ne putem imagina situația referitoare la cererile privind măsurile de supraveghere și procentul de admitere a acestora.

Revenind la cifrele de mai sus, observăm următoarele:
– între anii 2014 – 2018 din totalul de 953 de cereri înregistrate, 942 de cereri au fost admise, ceea ce înseamnă un procent de 98,85%.
– Între anii 2014 – 2016, din totalul de 875 cereri inregistrate, 873 au fost admise, ceea ce înseamnă o proporție de 99,77%.

Curțile de apel din România și instanțele arondate acestora (tribunale, judecătorii) :

Situația „admiterii” cererilor formulate de DNA privind supravegherea unor persoane nu este foarte diferită nici la nivelul instanțelor din țară:

Astfel, în intervalul menționat (2014-2018), la Curtea de Apel Suceava și instanțele din raza teritorială a acesteia au fost înregistrate 191 de cereri, din care au fost admise 179 de cereri (un procent de 93,72%), situație asemănătoare cu cea de la alte instanțe din țară.

Spre exemplu, la Curtea de Apel Bacău și instanțele din raza teritorială a acesteia au fost înregistrate 223 de cereri, din care au fost admise 222 de cereri (un procent de 99,55%);

– la Curtea de Apel Brasov și instanțele din raza teritorială a acesteia au fost înregistrate 215 cereri, din care au fost admise 211 cereri (un procent de 98,14%);
– la Curtea de Apel Cluj și instanțele din raza teritorială a acesteia au fost înregistrate 289 de cereri, din care au fost admise 289 (un procent de 100%);
– la Curtea de Apel Iași și instanțele din raza teritorială a acesteia au fost înregistrate 372 de cereri, din care au fost admise 338 de cereri (un procent de 90,86%);
– la Curtea de Apel Targu Timișoara și instanțele din raza teritorială a acesteia au fost înregistrate 172 de cereri, din care au fost admise 172 de cereri, cu mențiunea cu 4 dintre acestea au fost admise în parte (un procent de 100%).

Trebuie menționat că măsurile speciale de supraveghere presupun, conform art. 138 C.pr.pen., următoarele activități care îngrădesc drepturile fundamentale ale omului:
a) interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță;
b) accesul la un sistem informatic;
c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
e) obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane;
f) reținerea, predarea sau percheziționarea trimiterilor postale;
g) utilizarea investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor;
h) participarea autorizată la anumite activitati;
i) livrarea supravegheata;
j) obținerea datelor de trafic si de localizare prelucrate de catre furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului.

Codul de procedură arată însă că, pentru ca cererea procurorului să fie admisă și pentru ca aceste măsuri speciale de supraveghere să fie dispuse, este necesar a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

  1. a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni dintre cele expres menționate de art. 139 alin. (2) C.pr.pen. (dintre acestea, exemplificăm: acțiuni contra securității naționale, infracțiuni de trafic de droguri, infracțiuni privind nerespectarea regimului armelor și munițiilor, infracțiuni de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile, acte de terorism, infracțiuni de spălare a banilor, infracțiuni de viol, infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, infracțiuni de evaziune fiscală, infracțiuni de corupție și infracțiunil asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene);
    b) măsura să fie proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanța informațiilor ori a probelor ce urmează a fi obținute sau gravitatea infracțiunii;
    c) probele nu ar putea fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranța persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

În ceea ce privește cererea formulată de procuror, Codul de procedură penală arată că aceasta trebuie să cuprindă:

– indicarea măsurilor de supraveghere tehnică ce se solicita a fi dispuse;
– numele său alte date de identificare a persoanei împotriva căreia se dispune măsura, dacă sunt cunoscute; (persoana vizată nu trebuie să aibă vreo calitate procesuală intr-un dosar instrumentat de DNA, ci poate fi orice persoană);
– indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni pentru care se poate dispune măsura;
– indicarea faptei și a încadrării juridice;
– în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere, dacă se solicită și încuviințarea ca organele de urmărire penală să pătrundă în spații private indicate pentru a activa sau a dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice, motivarea caracterului proportional si subsidiar al măsurii.

Cererea procurorului prin care se solicită încuviințarea supravegherii tehnice se solutionează în aceeași zi, în camera de consiliu, fără citarea părților. Însă, participarea procurorului este obligatorie.

Din punctul de vedere al experților judiciari contactați de Mediafax, se pot trage următoarele concluzii:
• ori cererile depuse de DNA privind supravegherea unor persoane erau întemeiate și judicios motivate;
• ori cererile depuse de DNA privind supravegherea unor persoane erau admise automat, fără să existe (în realitate) niciun fel de motivare. (Mediafax)

Vezi si

Femeie de 82 de ani, internată la Neurochirurgie după ce a fost lovită în cap de un panou publicitar, la Gura Humorului

O femeie de 82 de ani a ajuns în cursul dimineții de vineri la UPU …