Fetiţă de doar doi ani, în stare gravă după ce a fost lăsată câteva clipe nesupravegheată de către părinţi

Copilul a suferit arsuri de gradul II şi III pe 40% din suprafaţa corpului. De la începutul anului, aproape 400 de copii au ajuns la spital din cauza neglijenţei părinţilor. Lăsaţi nesupravegheaţi, cei mici au suferit trauma care îi va urmări toată viaţa

O fetiţă în vârstă de doar doi ani, din cartierul sucevean Burdujeni a ajuns în stare gravă la Spitalul Judeţean. Micuţa a fost lăsată nesupravegheată de către părinţi pentru câteva momente, în timp ce-i pregăteau apa pentru baie. Se pare că familia nu avea apă caldă şi au încălzit o cratiţă de apă pe aragaz. Constatând că apa este mult prea fierbinte pentru a spăla copilul, mama a plecat la bucătărie să aducă o cratiţă de apă rece şi a lăsat fetiţa nesupravegheată în cameră, lângă cădiţa pregătită. Copilul s-a aplecat şi probabil a vrut să se joace în apă dar s-a dezechilibrat şi căzut în apa fiartă. Alarmată de strigătele copilului, femeia s-a întors repede şi şi-a găsit fetiţa opărită. A sunat disperată la numărul unic de urgenţă 112.
Totul s-a întâmplat în după-amiaza zilei de marţi, 16 decembrie, apelul la Ambulanţă fiind făcut în jurul orelor 18.10. Medicii au sosit imediat şi au dus-o pe copilă la Unitatea de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean Suceava unde a rămas internată. Ea are arsuri pe 40 % din suprafaţa corpului, mai exact pe torace, posterior şi fese. “La camera de gardă a ajuns o fetiţă cu arsuri pe 40% din suprafaţa corporală, arsuri de gradul II şi III. Este internată la secţia de Chirurgie Infantilă. Arsura s-a produs prin lichid fierbinte, a fost scapată într-un vas cu apă”, a declarat doctorul urgentist Bogdan Bondaru, medicul care i-a acordat primul ajutor fetiţei la UPU.
Se pare că peste noapte starea copilului s-a agravat din moment ce s-a decis transferul fetiţei la secţia de Terapie Intensivă, iar medicul pediatru care o are sub supraveghere a refuzat să dea orice detalii despre evoluţia ei, menţionând doar că “starea pacientei este delicată”.
Numărul copiilor care ajung pe mâna medicilor din cauza neglijenţei părinţilor este în creştere de la an la an. Cei mai mulţi dintre ei rămân cu semne pe corp după ce se ard cu apă opărită, cu stenoză esofagiană după ce înghit diferite substanţe periculoase sau cu diferite forme de depresie, sechele ce îi vor urmări pentru tot restul vieţii. Nesupravegherea copiilor de către părinţi duce, de multe ori, la tragedii. Dacă un copil nesupravegheat riscă să păţească ceva chiar şi în casă, riscurile care îl pândesc afară sunt nenumărate. Aparent, orice părinte conştientizează riscurile, însă realitatea dovedeşte că lucrurile nu se petrec chiar aşa. Părinţii pot fi amendaţi pentru nesupravegherea copiilor însă acest lucru nu se prea întâmplă. Pe de o parte, obligaţia părinţilor în ceea ce-i priveşte pe copiii minori, este reglementată prin Codul familiei, conform căruia “părinţii sunt obligaţi să îngrijească un copil. Ei sunt obligaţi să crească copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, de educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit cu însuşirile lui”, iar pe de altă parte îi este corelat dreptul copilului la creştere şi educare de către părinţii lui. Insă acest lucru nu prea pare luat în serios de către o parte dintre părinţii suceveni, dacă ne referim la faptul că de la începutul anului, 389 de copii au ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Suceava din cauza unor accidente ce puteau fi evitate, dacă cei mici nu erau lăsaţi nesupravegheaţi. Aceste cifre nu includ şi copiii implicaţi în accidente rutiere.
Un copil în vârstă de doar doi ani şi două luni a fost transferat de urgenţă la Spitalul de Arşi din Bucureşti după ce, lăsat singur în bucătărie, a tras peste el o cratiţă cu lapte fierbinte şi a suferit arsuri de gradul II şi III pe 40% din suprafaţa corporală. Un alt copil în vârstă de un an a fost adus la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean abia după ce rănile provocate de asurile ce le-a suferit pe abdomen şi pe membrul inferior stâng, s-au suprainfectat. Micuţul a fost internat la secţia de Chirurgie Infantilă pentru tratament. Doi fraţi cu vârste de trei ani şi patru luni, respectiv, un an şi opt luni, au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce înghiţit insecticid Calypso, părinţii scuzându-se că cei mici au confundat recipientul cu sticla de suc. O mămică “grijulie” a vrut să ia febra copilului în vârstă de trei ani şi i-a împins atât de bine termometrul în anus că nu l-a mai putut scoate. Astfel, micuţul a ajuns cu un corp străin interarectal, pe mâna medicilor. O altă mamă, deşi a solicitat în primă fază o ambulanţă prin serviciul de urgenţă pentru că fetiţa de doar un an şi zece luni a suferito ingestie accidentală medicamentoasă, a refuzat internarea copilului, considerând că acestuia îi este mai bine acasă, decât în spital, sub supravegherea medicilor. Un copil în vârstă de doar un an şi 10 luni a suferit un traumatism cranio-cerebral după ce a căzut de la o înălţime de patru metri. Un băiat în vârstă de 11 ani din Suceava a ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Suceava cu un ac înfipt în faringe. Din declaraţiile părinţilor a reieşit că băiatul a încercat să umfle o minge suflând aer în supapa ei cu ajutorul unui ac de seringă. Din neatenţie, copilul a înghiţit acul iar părinţii au încercat să-l scoată, dar văzând că nu reuşesc, l-au adus la spital. In urma unei ecografii s-a constatat că acul era situat la nivelul faringelui, iar medicii urgentişti au luat decizia ca băiatul să fie transferat la Spitalul Sf. Maria din Iaşi, unde există aparatura necesară extragerii unui corp străin. O mamă a plecat din UPU fără aviz medical şi a refuzat internarea chiar dacă şi-a adus copilul în vârstă de doi ani cu multiple plăgi muşcate de câine în regiunea occipitală. Plăgile erau escoriate şi hemoragice. La toate aceste cazuri, se adaugă alte câteva zeci de copii care, lăsaţi nesupravegheaţi, au băut clor, sodă caustică, sau au mâncat frunze de leandru, soluţie de amoniac şi medicamente de tot felul. Dacă e să facem un calcul, 52% dintre aceste cazuri provin din mediul rural iar 48% din mediul urban. (Cristina RUSTI)