Obiectiv de Suceava Obiectiv de Suceava
Festivalul Stefanian s-a deschis sâmbătă la Cetatea de Scaun cu o ceremonie religioasă în memoria celor 72 de domni ai Moldovei
Consiliul Județean Suceava și Muzeul Bucovinei organizează, în perioada 24 iunie-2 iulie prima ediție a Programului Stefanian.
Sâmbătă seară, începând cu ora 17:00 a avut loc, în capela Cetății de Scaun a Sucevei, prima slujbă de pomenire a celor 72 de domni ai Moldovei, la care au participat câteva zeci de persoane. Conform instoricilor, în această capelă nu au mai fost oficiate astfel de ceremonii de mai bine de 300 de ani, după ce Bucovina a intrat sub stăpânirea Imperiului Habsburgic.
Ceremonia religioasă a fost oficiată de preoții Vasile Baltag, Gabriel Herea și Gheorghe Moroșanu, iar printre cei prezenți la aceasta s-au numărat și președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, dar și administratorul public al județului, Irina Vasilciuc.
Acest proiect cultural are ca principale direcții: punerea în valoare a patrimoniului cultural istoric construit în perioada domniei voievodului Stefan cel Mare, dezvoltarea durabilă a turismului și creșterea interesului pentru restaurarea și protejarea monumentelor istorice.
În consecință, din acest proiect fac parte județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Bistrița-Năsăud și Alba, precum și localitățile cu monumente ștefaniene din Republica Moldova și Ucraina. (O.S.)
Excepțional moment!
Poate trebuia mai intens promovat, părerea mea sinceră!
Este una din cele mai profunde manifestări culturale care are în bună măsură o dimensiune religioasă semnificativă!
Totuși, consultând lista domnitorilor Moldovei care este pe wikipedia – https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_domnilor_Moldovei – am observat că vreo 72 sunt domnitorii de la descălecatul lui Dragoș până la ultima domnie a lui Dimitrie Cantemir. Fără cei care au ținut „locotenența domnească” – caimacamii. În perioada fanariotă numărul căimăcămiilor a crescut, ca și al perioadelor de ocupație militară, rusească de cele mai multe ori, dar și una austriacă. Se roteau în scaunul de domnitor unii după alții, dar vreo 22 de domni ai Moldovei tot au fost.
Apoi din 1821 până în 1959 au tot fost căimăcămii, stăpâniri militare – două rusești și una turcească – și încă patru domnitori – unul a prins două domnii.