Friday , March 29 2024

Fermierii beneficiari de subvenţii, verificaţi de APIA

apia suceava [800x600]

După scandalul de corupţie de la începutul lunii trecute, soldat cu destituirea şi inculparea unei bune părţi a funcţionarillor de APIA Suceava, în frunte cu directoarea adjunctă Delia Moldoveanu, dar şi a directorului general APIA, Gheorghe Benu, judeţul nostru este primul vizat în controalele ce se vor desfăşura 

Fermierii beneficiari de subvenţii europene sunt verificaţi în această perioadă de către APIA, pentru a se vedea dacă cele declarate corespund cu realitatea din teren, se arată într-un comunicat de presă transmis de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Directorul interimar al APIA Suceava, Iacob Caciur, a arătat că aceste controale se desfăşoară anual, încă din anul 2007, când a fost pusă în aplicare schema de subvenţionare a fermierilor pentru suprafeţele agricole declarate. Verificările se fac anual pe un eşantion de control, conform normelor Uniunii Europene şi vizează 5% din cererile depuse. Numai că procentul naţional poate să varieze de la un judeţ la altul funcţie de factorii de risc. In contextul în care judeţul Suceava a ţinut capul de afiş în ceea ce priveşte ilegalităţile privind acordarea subvenţiilor europene prin intermediul APIA, la începutul lunii trecute, afacere dată în vileag de procurorii DNA suceveni şi soldată cu destituirea conducerii locale a Agenţiei dar şi a directorului general de la APIA central, aşteptările privind procentul de fermieri care vor fi controlaţi la noi în judeţ va fi cu mult mai mare decât media naţională.
Pe aceste considerente, APIA previne pe fermierii solicitanţi de subvenţii că plăţile directe, cum sunt denumite, şi care anul trecut au fost între 130 şi 400 de euro pe hectar, funcţie de categoria de folosinţă, zonă montană defavorizată şi pachetele de agromediu solicitate, trebuie să respecte condiţii şi modalităţi de acordare a acestora, conform reglementărilor europene şi naţionale. Cu precizarea că subvenţiile cele mai mari le pot obţine fermierii care îşi asumă acele „pachete de agromediu”, pe româneşte – interdicţii la folosirea pesticidelor, a îngrăşămintelor chimice, la păşunat acceptându-se doar o vită la un hectar iar la fânaţuri cosirea manuală, cu coasa şi strângerea fânului doar cu grebla şi cu furca, etc., aceste condiţii impuse vizează exploatarea unui teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, cu suprafaţa parcelei agricole de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei este de cel puţin 0,1 ha. In cazul livezilor tradiţionale, suprafaţa minimă eligibilă a parcelelor este de 0,3 ha. Se impune respectarea cerinţelor de eco-condiţionalitate reglementate prin legislaţia naţională, pe toată suprafaţa agricolă a exploataţiei, respectiv: Bunele condiţii agricole şi de mediu, cerinţele legale în materie de gestionare alte cerinţe minime relevante pentru măsura de agro-mediu. Se mai impune respectarea cerinţelor specifice pachetelor de agro-mediu solicitate; pentru măsura 214 – plăţi de agro-mediu este obligatorie ţinerea evidenţei agricole (caietul de agro-mediu trebuie completat şi păstrat pe toată perioada de desfăşurare a angajamentului conform legislaţiei in vigoare), fiind condiţie de eligibilitate.
De menţionat că în cazul în care solicitantul de subvenţie refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului, cererea prin care s-a solicitat sprijin pe suprafata nu va fi luată în considerare.
Foştii şefi APIA, destituiţi în urma unei anchete DNA
La începutul lunii trecute, o anchetă DNA a scos la iveală o afacere fără precedent cu fonduri europene destinate susţinerii agriculturii, pe filiera APIA Suceava – APIA central. Delia Moldoveanu, fosta directoare adjunctă a Agenţiei din Suceava este acuzată de “acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei” şi “abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”, în timp ce fostul director general APIA, Gheorghe Dorel Benu este acuzat de “abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial”. Valoarea prejudiciului produs prin înscrieri în fals în baza de date a APIA central, operaţiune efectuată în serverul central de către lucrătorii Agenţiei de Plăţi de la Suceava depăşeşte 5 milioane de lei. Eugen Mogoş, fostul director executiv al APIA – Centrul Judeţean Suceava, este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice. In ceea ce o proveşte pe Lya Chiriac, şef Serviciu Măsuri Specifice în cadrul APIA Suceava, în cauză a rezultat că aceasta a săvârşit infracţiunile de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei, în formă continuată; abuz în serviciu contra intereselor publice şi dare de mită.
Ionela Melania Blanariu, consilier în cadrul APIA Suceava, a fost de asemenea inculpată în cauză pentru că ar fi săvârşit infracţiunile de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinaţiei subvenţiei, în formă continuată; abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată. Nicoleta Cheler, consilier superior în cadrul APIA Suceava, este inculpată în cauză rezultând suspiciunea rezonabilă că aceasta a săvârşit infracţiunile de acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, în formă continuată; abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite, în formă continuată. (Neculai ROSCA)

Vezi si

Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești (VIDEO)

Miercuri dimineață, pe rețeaua  Facebook, pe pagina ”Suceava Fail”, a fost postată o înregistrare video …