E bătut în cuie: “Autostrada Nordului” va fi doar un drum lărgit dintr-un capăt în altul al Bucovinei

23/01/20 ora:9:10am

Licitația pentru studiile de fezabilitate pe trei loturi care trebuia să aibă loc pe 8 ianuarie a fost suspendată vreo două săptămâni și termenul a fost decalat până în 27 ianuarie, iar marele câștig sunt centurile orașelor Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei. Cât timp nu se modifică Master Planul, nu sunt șanse să fie accesate fonduri europene pentru Autostrada Nordului, ci pentru un drum expres de la Baia Mare la Bistrița și TransRegio (de regulă înseamnă modernizarea actualelor drumuri naționale) de la Bistrița la Suceava 

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a informat în urma întâlnirii de ieri cu reprezentanți de la Ministerul Transporturilor și de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere că s-a discutat și despre proiectul (intitulat pompos – n.red.) „Autostrada Nordului”, pentru care este scos la licitație studiul de fezabilitate pentru drumul rapid Suceava – Vatra Dornei – Bistrița – Baia Mare. Evitând că precizeze clar că autostradă nu va fi, cel puțin nu de la Suceava la Bistrița – după cum cotidianul Obiectiv de Suceava a informat cititorii într-un articol publicat pe 14 ianuarie – șeful administrației județene sucevene a confirmat indirect că a rămas de mare interes doar fructificarea posibilității de a finanța șosele de centură pentru municipiile Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, precum și pentru orașul Gura Humorului. „Pentru această investiție se intenționează să se trateze cu prioritate, într-o primă etapă, realizarea centurilor din Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei. Aici intenția Mi­nisterului Transporturilor este de a asigura finanțare, iar coordonarea și execuția lucrărilor să fie încredințată primăriilor. Am avut discuții pentru fiecare centură în parte, mai ales că săptămâna trecută am fost pe fiecare traseu împreună cu reprezentanții de la Apele Române, Transgaz, Romsilva, ACET, CFR, pentru a identifica cele mai bune rute. Asta deoarece pentru toate aceste trei șosele de centură este vorba de un traseu dificil, fiind într-o zonă de munte”, a spus președintele CJ Suceava, ­Gheor­ghe Flutur. El a arătat că a discutat și despre centura municipiului Fălticeni, pentru care a solicitat grăbirea lucrărilor, având în vedere că aici e un trafic foarte aglomerat. „Speranța este ca lucrările vor începe cât mai curând. De asemenea, în perioada următoare vom fi prezenți și la centura municipiului Rădăuți unde sperăm ca lucrările să fie finalizate în acest an”, a precizat Gheorghe Flutur.

Este de precizat că licitația pentru studiile de fezabilitate pentru drumul rapid de la Baia Mare la Suceava este pe trei loturi: Baia Mare – Bistrița; Bistrița – Vatra Dornei; Vatra Dornei – Suceava iar doar pe primul lot poate fi realizat un drum expres care, în următorii 10 – 15 ani, în funcție de evoluția traficului, că fie amenajat ca autostradă. Pe porțiunile de la Bistrița la Vatra Dornei și de la Vatra Dornei la Suceava se vor face studii de ­fe­zabilitate pentru drumuri TransRegio care, în condițiile unei finanțări preconizate prin Master Planul ­Ge­neral de Transporturi din România la cel mult 1 milion de euro pentru kilometru, nu vor fi decât lucrări de modernizare pe DN 17 cu câteva porțiuni nou realizate, cel mai ­pro­babil șosele de centură și câteva pasaje sau poduri.

Pe data de 8 ianuarie trebuiau depuse oferte pentru cele trei loturi, dar între timp au fost suspendate procedurile pentru că au apărut clarificări care necesitau o perioadă mai îndelungată de rezolvare. Prin urmare, după ce zilele trecute s-a reluat procedura, a fost nevoie ca termenul să fie decalat pe data de 27 ianuarie. Este de menționat că, inițial, una din solicitările de clarificare la licitație chiar se referea la decalarea termenului pe data de 27 ianuarie, dar CNAIR nu a acceptat considerând că nu se vor tărăgăna lucrurile atât de mult și că 67 de zile cât erau inițial reprezenta un termen optim pentru realizarea ofertelor. Până la urmă, CNAIR a fost nevoit să accepte chiar data de 27 ianuarie, deși refuzase expres acest lucru, conform răspunsului postat pe SEAP în acest sens.

Reiterăm motivul pentru care mai devreme de 2030 (2025 într-o variantă optimistă) nu are rost să sperăm la „Autostrada Nordului”: în Master Planul General pentru Transporturi din România nu este prevăzut așa ceva, iar Uniunea Europeană nu va finanța vreun proiect care nu este inclus ca atare în strategia de infrastructură a statelor membre. Cel puțin nu în contextul prevederilor din actualul Program Operațional Infrastructură Mare iar licitația organizată pentru studiile de fezabilitate de pe cele trei loturi are sursă de finanțare chiar POIM-ul.

Prin urmare, în condițiile în care orizontul de timp al Master Planului (conform variantei revizuite din 2016) este anul 2040 cu perioada de modelare până în 2030 (cu excepția sectoarelor de volatilitate ridicată precum transportul aerian unde perioada de modelare este 2020), va fi nevoie de foarte multă voință/persuasiune politică să mai fie revizuit Master Planul încă o dată ca să poată fi inclusă și „Autostrada Nordului” iar astfel să fie eligibilă pe fonduri europene.

Singura speranță rațională pentru anul 2025 – în cazul în care nu se întâmplă vreo minune până atunci și politicienii reușesc să revizuiască iarăși Master Planul – ar fi faptul că eventuale recomandări în Master Plan care să treacă dincolo de perioada de modelare din anul 2030 vor trebui reconfirmate printr-o actualizare iar în respectivul Master Plan este făcută referire la varianta revizuirii în anul 2025, cu titlu de exemplu. Numai că și pentru asta este nevoie de și de voință, dar și de conjunctură politică favo­rabilă.

Deocamdată, pare ceva mai simplu să fie găsite alte surse de finanțare, cu condiția ca și respectivele surse să accepte să aloce bani la o autostradă care nu este prevăzută în strategia națională. (Dan PRICOPE)