Saturday , April 20 2024

După ce s-a fâsâit de tot și a fost bine jumulit, celebrul dosar Olărean – Dîmbu – Babiuc intră, în sfârșit, la judecarea pe fond

După aproape șase ani de la declanșarea “celui mai mare scandal de corupție din Suceava”, dosarul în care fostul primar rădăuțean Aurel Olărean, fostul  procuror șef al Secției de cercetări penale a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitru Dîmbu, omul de afaceri Costel Babiuc, doi magistrați de la Judecătoria Rădăuți  – Bogdan Bărbuță și Daniela Prandea – au fost acuzați alături de alte persoane de implicarea într-o grupare care a pus la cale mari afaceri cu terenuri în zona Rădăuți precum și de alte fapte de corupție, va avea primul termen de judecată la Curtea de Apel Cluj pe 3 februarie 2020. Dosarul, trimis în instanță de DNA în octombrie 2014, a stat aproape doi ani în Camera Preliminară, a fost retrimis la DNA, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus anul trecut înlăturarea din rechizitoriu a tuturor  înregistrărilor audio-video efectuate cu aparatura tehnică pusă la dispoziție de către Serviciul Român de Informații, constatând nulitatea absolută a măsurilor de supraveghere tehnică 

De la stânga la dreapta, omul de afaceri Costel Babiuc, judecătorul Bogdan Bărbuță, procurorul Dumitru Dîmbu și fostul primar Aurel Olărean

Acum aproape șase ani, mai exact în iunie 2014, Suceava era “zguduită”  de un uriaș scandal de corupție.  Era vorba de despre mega-afaceri imobiliare, sume mari de valută și rezolvări de cazuri în instanță, contracost, la Rădăuți. Dumitru Dîmbu, fos­tul procuror șef al Secției de cerce­tări penale a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, a fost atunci reți­nut, arestat pentru mai multe luni și trimis apoi în judecată. El a fost acu­zat că alături de doi magistrați de la Jude­cătoria Rădăuți  – Bogdan Bărbuță și Daniela Prandea -, de omul de afaceri Costel Babiuc, de fostul primar al Rădăuțiului, Aurel Olărean, și de alte persoane a săvârșit mai multe acte infracționale pentru care procurorii DNA București au dispus trimiterea în judecată a făptuitorilor.

Dosarul a fost întors de Curtea de Apel Cluj la DNA București pentru completarea cercetărilor, excepțiile de neconstituționalitate invocate incul­pați au fost respinse. Trebuie remarcat faptul că acest dosar a stat în faza de cameră preliminară din octombrie 2014 și până în iunie 2016, când jude­cătorul de caz a decis trimiterea dosarului înapoi la DNA pentru completarea cercetărilor, pe linia nelega­li­tății administrării probelor (in­ter­cep­tări telefonice și ambientale, respectiv a neregularității rechizitoriului). Într-un fel de dans grotesc al tragerilor de timp, judecătorul de la Cluj nu și-a motivat decizia atât de multă vreme încât DNA a cerut în no­iembrie 2017 printr-o acțiune deschisă la Înalta Curte de Casație și Justiție să oblige magistratul clujean să-și redac­teze motivarea pentru ca instanța su­pre­mă să poată analiza contestația de­pusă de procurorii anticorupție. ÎCCJ a admis acțiunea DNA și a cerut judecătorului clujean să-și motiveze soluția până cel târziu pe data de 14 martie 2018.

Profitând de numeroasele modifi­cări apărute în legislație în ultimii ani, cei implicați în dosar au deschis numeroase acțiuni în care au contestat modul în care a fost construit acesta, ajungându-se astfel ca, la finalul anului trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție să dispună reluarea procesului abia după înlăturarea din rechizitoriu a tuturor înregistrărilor audio-video în mediul ambiental efectuate cu apa­ra­tura tehnică pusă la dispoziție de către Serviciul Român de Informații, constatând nulitatea absolută a măsurilor de supraveghere tehnică.

Astfel, la data de 30 decembrie 2019, la Curtea de Apel Cluj a fost în­registrat dosarul numărul 1262/33/2014*, privind infracțiuni de corupție, avându-i ca inculpați pe fostul primar rădăuțean Aurel Olărean, fostul procuror Dumitru Dîmbu, foștii judecători Bogdan Bărbuță și Daniela Prandea, omul de afaceri Costel Babiuc și alții.

Așadar, fără multe dintre probele de care s-au folosit procurorii, la aproape șase ani de la debut, în sfârșit justiția română va începe judecarea pe fond a dosarului privind “cel mai ră­su­­nător caz de corupție de la Su­cea­va”, Curtea de Apel Cluj stabilind ca prim termen data de 3 februarie 2020.

Acuzațiile pentru care au fost trimiși în judecată cei implicați în acest dosar

În octombrie 2014, procurorii Di­recției Naționale Anticorupție i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe primarul de atunci al Rădăuțiului, Aurel Olărean, jude­cătorul Bogdan Ilarion Costică Bărbuță, procurorul Dumitru Dîmbu și omul de afaceri Constantin Gavril Babiuc.

Aurel Olărean, primarul municipiul Rădăuți, a fost  acuzat de șantaj, complicitate la șantaj și abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;

Bogdan Bărbuță, judecător la Judecătoria Rădăuți – de luare de mită, trafic de influență, complicitate la luare de mită, complicitate la șantaj, abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit;

Dumitru Dâmbu, procuror la Parchetul Tribunalului Suceava, șef al Secției de urmărire penală la momentul săvârșirii faptelor – de trafic de influență, favorizarea făptuitorului, com­plicitate la șantaj, instigare la compromiterea intereselor justiției, abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, de bunuri ori alte foloase necuvenite;

Constantin Babiuc, administrator la SC Nikodemus “Babiuc” SRL – de dare de mită, cumpărare de influență, șantaj, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu în formă continuată și complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În același dosar au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, sub control judiciar;

Daniela Mariana Prandea, judecător la Judecătoria Rădăuți, pentru luare de mită și complicitate la șantaj;

Isabela Zorica Vega, avocat în Baroul Suceava – pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și uz de fals;

Constantin Mihai Prelipcean, ofițer de poliție judiciară la Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, șeful Punctului Poliției de Frontieră Siret la data faptelor – pentru favorizarea făptuitorului și instigare la compromiterea intereselor justiției;

Victoria Țîșcă – pentru dare de mită, cumpărare de influență și complicitate la cumpărare de influență;

Ancuța Alina Solovăstru – pentru cumpărare de influență;

Ioan Onufrei, fost primar al comunei Marginea, de complicitate la abuz în serviciu care a avut ca urmare obținerea pentru altul a unui folos necuvenit și fals intelectual;

Silvia Panțîru, de complicitate la cumpărare de influență;

Maria Cociorvan, de cumpărare de influență;

SC Nikodemus “Babiuc” Exim SRL, spălare de bani.

69 de hotărâri judecătorești ilegale

Procurorii au aratăt, în rechizitoriul trimis instanței în 2014, că judecătorul Bog­dan Bărbuță, alături de alți funcțio­nari, “a dat o aparență de legalitate” și l-a sprijinit pe Constantin Babiuc în obținerea unor venituri ilicite, prin tranzacțiile imobiliare ilegale de amploare demarate de omul de afaceri. Procurorul Dumitru Dîmbu este acuzat că a asigurat mai departe protecția lui Constantin Babiuc, în cazul unor eventuale anchete desfășu­rate cu privire la modul în care a obținut aceste venituri.

“Ambii magistrați și-au pus în valoare, de-a lungul acestei perioade, atât prerogativele funcției lor, cât și relațiile profesionale și interumane, fiind motivați de dorința participării într-un fel sau altul, la beneficiile obținute ilegal de către inculpatul Babiuc Constantin Gavril, prin protejarea surselor ilegale de venit și a situației infracționale existente. Din probatoriu a rezultat că, în mod individual și ori de câte ori se ivea ocazia, cei doi ar fi săvârșit infracțiuni de corupție sau infracțiuni în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu în raport cu justițiabilii, motivați într-un final de obținerea unor avantaje ilicite”, au scris procu­rorii în actul de sesizare a instanței.

Anchetatorii susțin că, în perioada martie – octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuță a pronunțat 69 de hotărâri judecătorești cu încălcarea dispozițiilor legale și atestarea unor fapte neconforme realității. Prin aceste hotărâri i s-a recunoscut lui Constantin Babiuc dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 41,59 de hectare, pe care omul de afaceri l-a vândut ulterior, obținând un profit de aproximativ patru milioane de lei.

 Om de afaceri, șantajat să renunțe la un spațiu comercial

De asemenea, în 20 iunie 2006, la solicitarea și cu sprijinul lui Babiuc, judecătorul Bogdan Bărbuță, în baza unui antecontract de vânzare-cumpă­rare falsificat, a unei cereri de che­mare în judecată nesemnată și ne­datată, a unei cereri de preschimba­re a termenului nesemnată și în lipsa unui extras de Carte funciară, a admis o acțiune civilă prin care a constatat existența dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane asupra unui imobil din municipiul Rădăuți, faci­litând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate.

“Imobilul respectiv, având desti­nația magazin alimentar și bibliotecă, a fost evaluat, ulterior, la suma de 150.000 euro. Prin acțiunea descrisă mai sus s-au adus prejudicii grave de ordin pecuniar, proprietarului real al imobilului, persoană vătămată în prezentul dosar penal, cât și Primăriei Municipiului Rădă­uți”, au arătat procurorii în rechizitoriu.

Judecătoarea Daniela Prandea a fost acuzată că, la judecarea unei ac­țiuni în rectificare, formulată în 2011 de Aurel Olărean în numele Primăriei Rădăuți prin care se solicitase radierii dreptului de proprietate al proprietarului real asupra imobilului, a tergiversat soluționarea cauzei, acordând 32 de termene, ultimul fiind stabilit în 24 iunie 2014.

Acțiunea ar fi fost susținută de primarul Olărean Aurel în intervalul 2011-2014, deși nu avea temei legal, “cu scopul de a exercita constrângeri și presiuni asupra persoanei vătămate, pentru ca aceasta din urmă să cedeze o parte din imobilul pe care-l deținea în mod legal inculpatului Babiuc Constantin Gavril și, drept consecință, să fie absolvită în acest fel de plata unor cheltuieli judiciare către Primăria Rădăuți, în cuantum de 65.000 euro”.

În 22 februarie 2014, Babiuc i-a promis judecătoarei Prandea, prin intermediul lui Bogdan Bărbuță, achizi­țio­narea unui sejur de șapte zile la un ho­tel din Mamaia pentru a doua jumă­tate a lunii iulie 2014 – începutul lunii august 2014, în schimbul tergiversării judecării dosarului, susțin procurorii.

Primarul Olărean mai este acuzat că, pentru a sprijini acțiunea de șantaj exercitată de Babiuc asupra părții vătămate, a dat dispoziție secretarului Primăriei să semneze un contract de asistență juridică, în baza căruia un ­avo­cat trebuie să primească de la Pri­măria Rădăuți suma de 65.000 euro (15.000 de euro onorariu de succes și 50.000 de euro onorariu fix), fără ca, pentru atribuirea contractului, să se fi organizat procedura de licitație.

“La datele de 28, 29 și 31 august 2014, Olărean Aurel a amenințat un consilier local că, în situația în care, în ședința Consiliului Local al municipiului Rădăuți, nu va vota favo­rabil proiectul de hotărâre prin care era modificat în sensul dorit de inculpat onorariul avocatului respectiv și nu se va înscrie în baza prevede­rilor OUG 55/2014 în partidul din care edilul face parte, va dispune ca soția consilierului să fie revocată din funcția de conducere pe care o deținea la o instituție aflată în subordinea primăriei, implicit, ­dimi­­nuarea drepturilor salariale”, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

În urma acestor intervenții, o parte din imobilul din municipiul Rădăuți a deveni proprietatea SC Nikodemus “Babiuc” Exim SRL, al cărei repre­zentant legal era Constantin Babiuc. “Pentru a ascunde natura ilicită a modului de dobândire a suprafeței de 41,59 hectare de teren, respectiv a imobilului situat în municipiul Ră­dăuți (cu sprijinul judecătorului Bărbu­ță Bogdan-Ilarion-Costică), inculpatul Babiuc Constantin Gavril a înstrăinat terenul sus-menționat, direct sau prin intermediari, în cursul anului 2005-2007, unui concern străin, iar în anul 2011, din aceleași considerente, în calitate de reprezentant legal al SC Nikodemus «Babiuc» Exim SRL a vândut imobilul unei societăți comerciale, obținând profituri în cuantum de 4.000.000 lei, respectiv 60.000 euro”, susțin procurorii. (O.S.)

 

Vezi si

ADU și-a lansat candidații la fucția de primar al Sucevei și președinte al Consiliului Județean

Alianța Dreapta Unită (ADU) Suceava a lansat oficial, la o ceremonie care a avut loc …

No comments

  1. osanza de semizeu

    pe cine incearca sa insele?
    punem accent pe modificarile din legislatie, de parca modificarile au fost facute de niste imaculati si fara vreun interes pt. careva.
    INREGISTRARILE AUDIO-VIDEO EXISTA PENTRU CA AU EXISTAT FAPTELE SI PUNCT!
    BANUIESC CA NU S-A INREGISTRAT AUDIO VIDEO CANTECUL CUCULUI IN DELTA SI APOI S-A DEPUS LA DOSAR,NU?
    depinde de jmecheria fiecarui semi-zeu, adica daca vrea sa le ia in considerare ca probe, le ia, daca nu, nu le ia. si uite asa praful se alege de munca unora si acuzatiile devin simple speculatii si o mana spala pe alta si treaba este rezolvata CURAT MURDAR.
    asta s-a invatat in scoala de magistratura?
    inaintea propriei constiinte, faptele sunt inregistrate pt.totdeauna.

  2. cum adica s-a fasait? poate ca a fost fasait! ca si in alte cazuri! arginti, judecator, procuror, avocat, politist, consilier, vanzator-cumparator de influenta, sef de institutie, coruptie, lumea buna a sucevei si nu numai. saracii de ei, oameni nevoiasi.
    oameni care si-au pierdut simtul ratiunii. si cati sunt ca ei. e plin in suceava de asemenea specimene, saracii de ei.
    asta in conditiile in care, majoritatea au perfectionat aplicarea dublei masuri si rup stilu’ cu tras sforile prin tot felul de miscari oculte, numai sa nu se rasufle duhoarea faptelor lor.
    saracii de ei…

  3. In cazul ca toti inculpatii sunt achitati cine plateste despagubirile si salariile neincasate de acestia ?