Dumitru Dîmbu a devenit avocat cu acte în regulă

Fostul șef al Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, trimis în judecată pentru infracțiuni de corupție și-a anunțat apartenența la breasla avocaților, construindu-și o pagină de Facebook in acest sens  

Dumitru Dîmbu, fostul procuror șef al Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, trimis de un an și patru luni în judecată pentru infracțiuni de corupție a devenit avocat cu acte în regulă. Anunțul nu a fost făcut de Baroul Suceava, unde este înscris de la sfârșitul anului trecut, dar care nu și-a actualizat pagina de internet, ci chiar de el. Intr-o manieră mai mult sau mai puțin originală de a-și face reclamă, Dumitru Dîmbu și-a construit o pagină de Facebook în care prezintă “Cabinetul de avocat  Dîmbu Dumitru”. Pagina de pe rețeaua de socializare, de-acum a avocatului sucevean Dumitru Dîmbu încă nu a făcut furori pe internet, el având doar câteva zeci de “prieteni”. Dar se află abia la început.
Avocați din Baroul Suceava au confirmat înscrierea recentă a fostului procuror în structura acestuia, care s-ar fi întâmplat la sfârșitul anului trecut. De altfel și pe pagina de socializare, primele postări au fost făcute în ultimele zile ale anului 2015. Menționăm că juristul Dumitru Dîmbu a avut tot dreptul legal să se înscrie ca avocat într-un Barou atâta vreme cât el nu a fost condamnat la vreo restrângere de drepturi de către justiția românească, iar dreptul la muncă nu poate fi ridicat de nimeni, fiind garantat de Constituție. Iar până la o condamnare definitivă care să nu mai facă posibilă exercitarea meseriei în care este pregătit, Dumitru Dîmbu are dreptul să profeseze ca avocat.
In vara anului trecut, fostul procuror șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, Dumitru Dîmbu, a preluat în chirie un spațiu într-o clădire de birouri din zona centrală a municipiului Suceava unde, se specula atunci, ar urma să își facă un fel de centru de comandă pentru organizarea apărării în cauza în care el a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, în mega-dosarul de corupție de la Rădăuți. Arătam atunci că, cu reproșuri față de unii reprezentanți din mass-media suceveană și cu laude față de alții, Dumitru Dîmbu a explicat, că nu și-a reactivat  încă statutul de avocat pe care îl deținea înainte de a deveni magistrat și nu se grăbește în obținerea în mod oficial a acestui statut. El a arătat doar că dosarul în care a fost trimis în judecată, alături de judecătorul Bărbuță și afaceristul Babiuc de la Rădăuți, lotul de inculpați arestați fiind completat cu  primarul suspendat al Rădăuțiului, Aurel Olărean nu are niciun fel de susținere reală, în condițiile în care, măcar pe unul dintre cei vizați – judecătorul Bogdan Bărbuță – nu l-a văzut niciodată înainte de a afla că este inculpat, iar pe primarul Olărean, l-a întâlnit cel mult de două-trei ori. Dîmbu a confirmat atunci că ar putea să reintre în avocatură, în mod oficial dar abia din 2016.
La intrarea în clădirea în care Dumitru Dîmbu și-a stabilit “centrul de comandă”, numele fostului procuror nu este nici acum, după mai bine de jumătate de an de la prima discuție pe care am purtat-o pe acest subiect,  trecut pe “totemul” chiriașilor.
Asupra conținutului dosarului în care Dumitru Dîmbu a fost trimis în judecată în luna octombrie a anului 2014 de către DNA nu mai insistăm, detalii fiind furnizate în nenumărate rânduri în mass media centrală și locală. In esență, Dîmbu a fost acuzat că ar fi luat de la afaceristul rădăuțean Constantin Babiuc suma de 92.000 de euro pe care i-ar fi plasat-o unui amic – om de afaceri sucevean de origine turcă, asigurându-l pe Babiuc că va face toate intervențiile necesare pentru a-l exonera de orice răspundere penală într-un dosar penal în care acesta era implicat.
Arătăm doar că de la trimiterea în judecată a lotului Dîmbu – Babiuc – Bărbuță – Olărean, în luna octombrie a anului 2014, s-a scurs un an și patru luni, dosarul fiind păstrat în camera preliminară la Curtea de Apel Cluj. Chiar judecătorul de cameră preliminară ce a preluat dosarul a depus la Curtea Constituțională o excepție de neconstituționalitate a articolelor din noul Cod de procedură penală care vizează chiar legalitatea instituției de cameră preliminară pe care dânsul o reprezintă la instanța ardeleană. (Neculai ROSCA)