Doi criminalişti suceveni, care trebuie să asigure permanenţa, refuză să răspundă la apelurile de urgenţă în timpul liber

Cei doi criminalişti sunt verificaţi de superiorii lor şi ar putea fi cercetaţi disciplinar pentru că au refuzat să răspundă la apelurile de urgenţă în timpul liber, deşi erau obligaţi să asigure permanenţa. De altfel, peste 60 de poliţişti dintre cei 100 care trebuie să asigure permanenţa pe raza judeţului Suceava şi-au anunţat şefii să nu se mai bazeze pe ei decât în timpul programului, însă doar cei doi nu au răspuns la apelurile de urgenţă. Această situaţie, care a fost semnalată în mai multe zone din ţară, este o urmare a tăierilor de fonduri pentru asigurarea permanenţei

Doi criminalişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava sunt verificaţi de către superiori deoarece în ultima perioadă au refuzat să răspundă la apeluri de urgenţă în timpul liber, deşi erau obligaţi să asigure permanenţa în judeţul Suceava. In urma acestor verificări, cei doi poliţişti ar putea fi cercetaţi disciplinar, pentru ca ulterior să fie, dacă va fi cazul, sancţionaţi.

Peste 60 de poliţişti dintre cei 100 care trebuie să asigure permanenţa pe raza judeţului Suceava şi-au anunţat şefii să nu se mai bazeze pe ei decât în timpul programului, însă doar doi nu au răspuns la apelurile de urgenţă până în prezent. Poliţiştii care asigurau de acasă permanenţa după terminarea programului erau plătiţi în plus dacă îi chemau şefii la serviciu cu până la 700 de lei pe lună. De la începutul anului, fondurile au fost tăiate însă. Din această cauză se poate ajunge acum la situaţii periculoase în localităţile unde nu este personal pentru tura de noapte.

Poliţia Română caută soluţii mai bune pentru asigurarea continuităţii serviciului poliţienesc. Conducerea Poliţiei Române se află în proces de consultare cu unităţile centrale şi teritoriale de poliţie, precum şi cu organizaţiile sindicale şi profesionale, în vederea adoptării celor mai bune soluţii care vor asigura un serviciu poliţienesc permanent şi de calitate, precum şi respectarea drepturilor personalului şi refacerea capacităţii de muncă a acestuia.

Pentru că zilele trecute, în spaţiul public au fost făcute referiri la situaţia de la unele posturi de poliţie comunale, precizăm că pentru structurile de poliţie din mediul rural au fost propuse, în general, formule de asigurare a permanenţei serviciului poliţienesc şi prin constituirea de patrule cu poliţişti din cadrul mai multor posturi şi secţii de poliţie.

În ceea ce priveşte intervenţia poliţiştilor la evenimentele semnalate, aceasta se realizează după regula „cel mai aproape de locul producerii evenimentului sesizat intervine”.

Modul de organizare a programului de lucru la nivelul unităţilor de poliţie se va baza pe principiul flexibilităţii, ţinând cont de specificul activităţii derulate, situaţia operativă, deficitul de personal, astfel încât activităţile de menţiere a ordinii publice şi de cercetare a infracţiunilor să îşi păstreze caracterul conferit în reglementările legislative, şi anume acela al continuităţii.

La momentul finalizării procesului de consultare, informaţiile rezultate vor fi aduse la cunoştinţa opiniei ­pu­blice. Potrivit prevederilor articolului 1, din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, „Poliţia Română face parte din Ministerul Afacerilor Interne şi este instituţia specializată a statului care exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, în condiţiile legii”.

Caracterul permanent al serviciului poliţienesc este fundamentat pe necesitatea menţinerii ordinii şi siguranţei publice, prin serviciul de patrulare şi intervenţia la evenimentele semnalate, respectiv prevenirea şi combaterea faptelor antisociale.

Programul de lucru al poliţiştilor, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal sunt reglementate prin OMAI nr. 577, din 8 august 2008.

În acest sens, prin program de lucru se înţelege perioada în care poliţistul îşi desfăşoară activitatea şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile de serviciu potrivit prevederilor fişei postului.

În prezent, modul de organizare a programului de lucru este variat, fundamentându-se pe elementele situaţiei operative, structura organizatorică şi nivelul de încadrare a posturilor.

Durata programului de lucru al poliţistului este, de regulă, 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână, cu un repaus săptămânal de 2 zile, de regulă sâmbăta şi duminica.

Acesta poate fi organizat în zilele lucrătoare, în intervalul orar 08.00 – 16.00, în schimburi de 8/12 ore sau ture de 24 de ore, chiar şi prin intercalarea acestora, în funcţie de dina­mica misiunilor.

Întrucât situaţia operativă şi numărul poliţiştilor încadraţi diferă de la o unitate de poliţie teritorială la alta, este imposibilă adoptarea unui mod unitar de organizare a programului de lucru, la nivel naţional. (Dănuţ ZUZEAC)