Friday , March 29 2024

Discuții despre reactivarea Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Suceava, și înființarea în cadrul ei a unei episcopii pentru românii din Ucraina

„Dacă românii ortodocși din Ucraina nu revin la sânul Bisericii Ortodoxe Române, de unde au fost smulși de criminalul Stalin și uzurpatoarea Patriarhie Rusă, riscă să devină o victimă ușoară a ucrainizării forțate prin biserică”, susține deputatul Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. „Etnicii polonezi și maghiari romano-catolici din Ucraina, ca și ucrainenii greco-catolici țin de jurisdicția papală, etnicii ruși vor ține de jurisdicția moscovită chiar și după ce Constantinopolul le va acorda ucrainenilor mult dorita autocefalie, iar etnicii români ortodocși trebuie să revină sub jurisdicția Patriarhiei Române. Așa e corect canonic, așa e moral, așa e cu dreptate!”, crede parlamentarul român, în contextul noii schisme religioase din Biserica Ortodoxă

Marți, 17 octombrie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de ro­mâni din afara granițelor țării, a prezentat la tribuna Camerei Deputaților o Declarație politică în legătură cu hotărârea Patriarhiei de Constantinopol din 11 octombrie pri­vind chestiunea bisericească ucra­ineană. „Noile realități istorice ne arată cât se poate de clar că reactivarea Mitropoliei Bucovinei cu sediul la Su­cea­va, ca parte a Patriarhiei Române, și înființarea în cadrul ei a unei episcopii românești pentru românii din ținutul Herța, ca și pentru cei din nordul Bucovinei sunt o necesitate obiectivă, justifi­cată istoric, etnic și canonic. De ase­­menea, considerăm necesar ca Biserica Ortodoxă Română să angajeze discuții frățești cu Patriarhia de Constantinopol pentru desființarea oficială a episcopiei din Repu­blica Moldova așa-zisei Patriarhii a Kie­vului”, a precizat deputatul Constantin Codreanu.

În intervenția sa, deputatul Constantin Codreanu a ținut să precizeze că vorbește „ca fiu spiritual al Bisericii Ortodoxe Române și, implicit, al Sfintei Mitropolii a Basarabiei”. Din punctul său de vedere, hotărârea Patriarhiei de Constantinopol din 11 octombrie privind chestiunea bise­ri­cească ucraineană, precum și regretabila întrerupere unilaterală de către Moscova a comuniunii euharisti­ce cu Patriarhia Ecumenică la 15 octom­brie mențin vie atenția noastră în­tru­cât „războiul bisericesc dintre Rusia kieveană și Rusia moscovită nu se termină aici”.

Pornind de la premisa că Moscova a demonstrat că nu mai poate controla ­bi­sericește Ucraina și nici nu poate acorda protecție efectivă minorității etnice ruse din Ucraina, a ales calea autoizolării, iar efectul acestei frustrări adânci a Mos­co­vei asupra a jumătate de milion de ro­mâni ortodocși din Ucraina este acela că aceștia din urmă „s-au pomenit din nou între două focuri. „Dacă (românii orto­docși din Ucra­ina – n.red.) nu revin la sânul Bise­ricii Ortodoxe Române, de unde au fost smulși de criminalul Stalin și uzurpatoarea Patriarhie Rusă, riscă să devină o victimă ușoară a ucrainizării forțate prin biserică”, a spus, ieri, Constantin Codreanu.

În opinia deputatului PMP, „nerecunoscuta Patriarhie de Kiev a preluat refle­xele imperiale ale Patriarhiei Mos­­co­vei” și încă în 2005 a înființat o așa-zisă „Eparhie Ortodoxă a Moldovei de Est a Patriarhiei Kievului și a întregii Rusii-Ucraine”, revendicând cu de la sine ­pu­te­re o frontieră canonică pe Prut, hi­ro­tonind un episcop, iar acum decla­rând prin gura fostului agent KGB Filaret Denisenko că „după unificarea Bisericii slujbele și predicile se vor ține în mare parte în limba ucraineană”. “Asta în condițiile în care Patriarhia Română oblă­duiește un Vicariat Ortodox Ucrainean, de stil vechi, cu slujbele și predica sută la sută în limba ucraineană. Ni se spune clar că cele 126 de biserici ortodoxe ro­mâ­nești actuale din Ucraina (de fapt, din regiunea Cernăuți; în regiunea Odessa este o situație mai ­pro­blematică și tensionată întreținută de bise­rica fidelă Moscovei, deși numărul româ­nilor de acolo este comparabil cu cel din regiunea Cernăuți, iar în regiunea Transcarpatia există, de asemenea, parohii unde se slujește în română care țin de structurile bisericești din Ucraina  – n.red.) ar urma să aibă în scurt timp soarta celor 77 de școli românești amenințate de tă­vălugul ucrainizării forțate”, a spus deputatul Constantin Codreanu.

El a făcut precizarea că nu este împo­triva autocefaliei pentru ortodocșii ucra­ineni și crede că acest conflict bise­ricesc între Rusia kieveană și Rusia moscovită nu ar fi existat dacă Patriarhia Moscovei și-ar fi călcat pe orgoliul imperial și ar fi acordat autocefalia în 1992, când a fost cerută, în baza principiului etnic de organizare a bisericilor locale stabilit de canonul 34 apostolic. Totuși, Constantin Codreanu este de părere că „agrearea ideii de autocefalie pentru ortodocșii ucraineni presupune însă și dreptul ortodocșilor români din Ucraina de a reveni la sânul Bisericii Ortodoxe Mame. Acum e momentul”.

Românii ortodocși din Ucraina prin perspectiva fostului consul general la Cernăuți și a fostului mitropolit de Cernăuți, loial Moscovei

Potrivit unui interviu acordat în 2017 de fostul consul general al României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, „în parohiile și satele românești, slujbele se oficiază în limba română, cu unele pasaje liturgice în slavonă. Predicile sunt în limba română. În localitățile cu populație mixtă, română și ucraineană, slujbele se țin în cele două limbi, alternativ. Așa cum am mai spus, nu au existat tensiuni inter-confesionale. În perioada 2014-2015, pe fondul evenimentelor din Ucraina și a creșterii fenomenului extremist, în mai multe rânduri, parohiile românești au fost pichetate de către reprezentanți ai organizației Sectorul de Dreapta. Cele mai cunoscute acțiuni de acest gen au avut loc la Mânăstirea Bănceni. În prezent, nu se mai înregistrează astfel de incidente”.

Eleonora Moldovan mai spunea în același interviu acordat în anul 2017 ziarului «Adevărul» că nu există o statistică recentă a creștinilor ortodocși din Ucraina, etnici români, respectiv de împărțire a acestora după apartenența la cultul de rit vechi – iulian – sau cel nou – gregorian. „Ceea ce pot să vă spun este că marea majoritate a conaționalilor noștri din raionul Herța urmează Calendarul ortodox gregorian, adică sărbătoresc ca și în România. Ceilalți etnici români, de regulă, sărbătoresc atât pe rit vechi, cât și nou. Slujbele religioase în parohiile românești din regiunea Cernăuți (mai puțin în raionul Herța) se oficiază după calendarul ortodox vechi. Nu avem cazuri din care să reiasă că anumite drepturi religioase ale etnicilor români ar fi încălcate. În parohiile românești, slujba se oficiază în lim­ba română și slavona veche, iar predicile sunt ținute în limba română, ucra­ineană sau rusă (după caz). Peste 80% din populația regiunii Cernăuți aparține cultului ortodox. În regiune sunt 440 de parohii ortodoxe. Dintre acestea, 126 sunt parohii românești. În regiune mai sunt șapte mănăstiri româ­nești. Nouă parohii aparțin cultului gre­co-catolic”, mai spunea Eleonora Mol­dovan în anul 2017.

Este de menționat că nu toți românii din regiunea Cernăuți sunt ortodocși. Potrivit unei prezentări făcute în 2015 de Dorel Pânzar, „în 30 de sate românești din Ucraina există Biserici Apostolice Penticostale (Biserici înregistrate) sau Apostolice cu caracter Penticostal (Bi­serici neînregistrate) care își desfășoară slujba în case de rugăciune, în mod constant. Mai există creștini Baptiști și cre­dincioși Creștini după Evanghelie, dar foarte puțini și ici-colo mai sunt câteva grupări ale Oastei Domnului”.

Pe de altă parte, deși formal Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Mos­covei a tolerat ca slujbele și predicile să fie ținute în limba maternă, comunitatea românească nu a fost privită mereu cu ochi buni de capii bisericii loiale Mos­covei. Înaltpreasfințitul Onufrie Berezovski, care până în 2014 a fost Mi­tro­politul Cernăuților și Bucovinei, după care a fost ales Locum Tenens în scaunul mitropolitan al Kievului, devenind astfel conducătorul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei – Patriarhia Moscovei, a făcut declarații destul de critice și neconstructive cu câțiva ani în urmă. Referitor la tensiunile din Ucraina de după ane­xarea Crimeei, Înaltpreasfințitul Onufrie – un conservator cu opinii pro-ruse exprimate deschis – afirma că tensiunile din Ucraina au tulburat sentimentele națio­­nale și au provocat îngrijorări pentru situația minorității ortodoxe românești din nordul Bucovinei, susținând că etnicii români ar vrea să ceară intervenția României pentru a fi protejați. „Nu vreau să vorbesc mult, pentru că nu e vremea de discuții, ci pentru rugăciuni și trebuie instaurată pacea. Sunt multe probleme, cu caracter economic, financiar, religios, dar, dacă nu se va face pace, dacă oamenii nu se vor liniști, nicio problemă nu va putea fi rezolvată. Lumea sună în bisericile noastre din Kiev și întreabă de ce Patriarhie țin. Astea sunt deja niște presiuni. Dacă războiul politic se va transforma în unul religios, va fi mult mai rău pentru statul nostru, asta ar putea duce la prăbușirea Ucrainei. Nu trebuie să uităm că avem zone vorbitoare de limbă română care sunt tulburate de zvonurile precum că protestatarii de pe Euromaidan merg să ocupe mănăstirea Bănceni unde au un azil de copii cu 500 de suflete. Sunt vorbitori de limbă română, sunt foarte tulburați și au și început a răspândi zvonul că vor cere ajutorul României să-i ajute, că România ar putea să bage trupele armate în Odessa. Acolo e o astfel de stare de spirit încât oamenii sunt gata să ceară Statului Român să-i protejeze, să introducă trupele lor și să ocupe o parte din Ucrai­na, o parte din regiunea Odesa. Dacă asta se va întâmpla, Doamne fe­rește!, va fi începutul sfârșitului. De aceea vă rog: faceți tot posibilul ca să nu izbucnească violențe pe bază religioasă”, a declarat Onufrie Berezovski, a cărui loialitate față de Patriarhia Moscovei este mai presus de orice îndoială.

Deși în mod eronat s-a vehiculat că Mitropolitul Onufrie al Cernăuțiului ar fi român, de fapt el este ucrainean de ­ori­gine și înainte de tensiunile din Ucraina cu conflictul din Donbas și cel între ­bi­sericile ortodoxe, el s-a remarcat prin refuzul cu obstinație al cererilor clericilor și asociațiilor românești din nordul Buco­vinei de constituire a unui Vicariat Ortodox Român, motivând, în bătaie de joc, că această dorință spirituală ar duce la schisma Bisericii Ucrainene și vine în întâmpinarea intereselor revizioniste ale Ro­mâniei. „Schismaticul roșu” de la Cernăuți, după cum l-au poreclit românii, a interzis preoților și enoriașilor să mai primească veșminte, publicații, cărți religioase și de cult, materiale pentru biserici sau orice alt sprijin din România, ame­nințându-i cu sancțiuni canonice și administrative.

Chiar anterior lui 2014 s-a ajuns până la caterisirea clericilor care apără spiritualitatea ortodoxă românească. Preotul Mihai Ivasiuc, președintele Societății Creștin-Ortodoxe “Mitropolitul Silvestru Morariu”, a fost caterisit de Mitropolitul Onufrie pentru că a îndrăznit să afirme că ortodoxia din Bucovina de Nord trebuie să-și reia legăturile firești cu patria mamă și a săvârșit slujbele în limba neamului.

În regiunea Odessa, „detașamente de patrioți ucrainieni” educate la școala panslavistă au dezlănțuit teroarea asupra pre­o­­ților și enoriașilor români, recu­nos­cuți prin voință europeană ca aparținând Mitropoliei Basarabiei. Locuința ­epitro­pului Vasile Iordăchescu și biserica părintelui Anatol Cristea din Camisovca, raionul Ismail, au fost incendiate, lăcașul de cult chiar de două ori, în noiembrie 2003 și martie 2004.

Demersul deputatului Codreanu apare după o analiză a președintelui Asociației „Casa Mării Negre” (Constanța)

Pe de o parte, parlamentarul român mai arată că Ucraina are o structură demografică pluriconfesională, multietnică și crede că statul ucrainean nu-i poate opri pe români să revină în comuniunea Bi­sericii Române dacă aceștia și-o do­resc, în condițiile în care Biserica Rusă nu-i poate apăra de ucrainizare, cum nu-i poate apăra nici pe cele 10 milioane de etnici ruși din Ucraina.

„Etnicii polonezi și maghiari romano-catolici din Ucraina, ca și ucrai­nenii greco-catolici țin de jurisdicția pa­pală, etnicii ruși vor ține de jurisdicția moscovită chiar și după ce Constantinopolul le va acorda ucrainenilor mult dorita autocefalie, iar etnicii români ortodocși trebuie să revină sub jurisdicția Patriarhiei Române. Așa e corect cano­nic, așa e moral, așa e cu dreptate!”, a concluzionat Constantin Codreanu.

Este însă de notat că ideea reactivării de către Biserica Ortodoxă Română a Mitropoliei Bucovinei nu este creația lui Constantin Codreanu sau măcar ar avea vreo contribuție, el este din câte se pare pur­tătorul de mesaj al altor analiști ro­mâni. Recent, Dr. Dorin Popescu, Preșe­­dintele Asociației „Casa Mării Negre” (Constanța), a semnalat într-o analiză de-a sa intitulată „Războiul hibrid din Casa lui Hristos”, că soluția cea mai curajoasă pe care Biserica Ortodoxă Română ar trebui să o adopte este reactivarea Mitro­poliei Bucovinei

„Deja se poate vorbi nu numai de un război hibrid al Moscovei pentru controlul asupra Ucrainei, ci și de un război hibrid în oglindă al Kievului pentru apărare, iar ambele părți par a fi devenit suficient de versate pentru un război neconvențional de uzură. În ceea ce privește efectele acestui război hibrid în «Casa lui Hristos» asupra comunității românești din Ucraina și R. Moldova, tema merită o analiză detaliată separată (actuala schismă va produce victime colaterale, în primul rând comunitatea ro­mâ­nească din Ucraina și R. Moldova). Dacă Biserica Ortodoxă Română va ­cele­bra, cu fast, la finele lunii noiembrie 2018, deschiderea Catedralei Neamului la București (dovedind prin aceasta că a avut capacitatea de a construi o Casă co­mună a enoriașilor săi, în pofida ne­număratelor polemici interne), Biserica Ortodoxă Română are totodată obligația (simbolică, instituțională, canonică chiar) de a găsi și/sau construi soluții pentru a pro­teja și integra pe credincioșii săi creș­tin-ortodocși de etnie română din Ucraina și R. Moldova; iar aici soluțiile sunt ne­numărate, de la cea mai curajoasă (reînființarea unei Mitropolii a Bucovinei, care să gestioneze prioritar cele 126 de parohii românești din nordul Bucovinei și Herța / regiunea Cernăuți) până la cea minimă (crearea unui vicariat românesc în Ucraina – în cadrul viitoarei Biserici Ortodoxe Ucrainene Autocefale, în oglindă cu Vicariatul ucrai­nean din România, simultan cu obținerea obligatorie a dreptului de des­fășurare a slujbelor religioase în limba română în cadrul pa­rohiilor arondate acestui Vicariat). Du­pă Catedrala Neamului, tema protejării comunității ro­mânești creștin-ortodoxe din Ucraina în contextul noii schisme religioase din Biserica Ortodoxă reprezintă pariul de supraviețuire al Bisericii Ortodoxe Ro­mâne în lumea contemporană”, se arată în analiza intitulată „Războiul hibrid din „Casa lui Hristos”. (Dan PRICOPE)

Vezi si

Femeie de 82 de ani, internată la Neurochirurgie după ce a fost lovită în cap de un panou publicitar, la Gura Humorului

O femeie de 82 de ani a ajuns în cursul dimineții de vineri la UPU …