Cum poate fi evitat traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă

Toți cei care vor să plece la muncă în străinătate pot verifica dacă persoana cu care au luat legătura este într-adevăr cine spune verificând informațiile furnizate de aceasta pe site-ul Inspectoratului Teritorial de Muncă, citind cu atenție contractul pe care îl semnează și apelând pentru neclarități la reprezentanții EURES din cadrul Agențiilor de Ocupare din județul în care au domiciliul 

Problema traficului de persoane în scop de muncă rămâne una foarte actuală, cu toate că autoritățile încearcă mereu să prevină această activitate. Cei care se ocupă cu traficul de persoane s-au organizat în rețele și își aleg foarte atent țintele, speculând nevoia de bani și disperarea persoanelor aflate în situații dificile. Cazurile de persoane care au ajuns să lucreze în condiții extrem de grele, pe bani puțini și izolați de lume sunt numeroase. Ba mai mult, unii dintre ei au plătit chiar o taxă către diverse persoane care le-au promis un trai mai bun într-o altă țară. Purtătorul de cuvânt al AJOFM Suceava, Anca Capverde, a explicat cum pot afla cei care doresc să plece la muncă în străinătate dacă sunt păcăliți.

“Avem mereu cazuri de persoane care au fost păcălite în acest mod și ajung la noi neștiind ce să facă. Această înșelătorie poate fi evitată, atâta timp cât oamenii sunt informați și există câteva lucruri care le pot arăta dacă demersul este unul real sau nu. In primul rând, pe site-ul ITM-ului și al Ministerului Muncii este o listă cu agenții privați de ocupare care desfășoară activități corecte din punct de vedere al plasării în străinătate, aceștia fiind verificați de ITM. Pe site există o listă care conține inclusiv date de contact și astfel pot fi siguri că apelează la serviciile unor agenți privați verificați. Trebuie știut că, în România, nimeni nu poate să facă legal plasare de forță de muncă în străinătate ca persoană fizică. Legal, nicio persoană nu poate să desfășoare activitate de plasare în străinătate în nume propriu. Deci trebuie să fie înregistrat ca agent privat de recrutare, lucru care se poate verifica. Informându-se și știind din start că o persoană fizică nu poate să desfășoare o activitate legală de plasare în străinătate, ar trebui să își pună un semn de întrebare cu privire la persoana cu care a discutat. Si în orice formă ar fi un demers de ocupare, trebuie să existe un contract de muncă pe care să îl semneze. Din păcate, și infractorii aceștia care speculează sărăcia unora sau disperarea altora au evoluat și au ajuns să se constituie în rețele de trafic în scop de muncă și e mai greu ca aceste lucruri să fie evitate. Acum s-au organizat în rețele, fac un contract de muncă pe care nimeni nu îl citește și cel care îl semnează nu vede ce condiții are contractul. Din acest motiv rămân variantele clare, simple. Pe partea agenților privați de ocupare, care percep și un comision sunt agenții privați de pe site-ul ITM și de asemenea, serviciile pu­blice de ocupare în străinătate, care sunt gratuite prin rețeaua EURES. Se poate evita un demers periculos, păgubos fără prea multe probleme”, a explicat purtătorul de cuvânt al AJOFM Suceava, Anca Capverde.

Aceasta a mai arătat că de multe ori nivelul de salarizare al acestor persoane este aproximativ același cu salariul mediu al unui angajat din țară, însă condițiile de muncă sunt mult mai grele, fapt care nu justifică deplasarea într-o altă țară. Contractele de muncă semnate sunt la limita legalității și nu îi asigură angajatului aceleași drepturi cu cei care lucrează pe posturi si­milare în aceeași țară, dar în condiții legale.

“Din discuțiile avute și cu cei din Diaspora, au spus că sunt în continuare cei care racolează, inclusiv aici în țară, că sunt mai multe rețele de traficanți în scop de muncă ce sunt funcționale, foarte bine puse la punct cu cei care le dau de muncă în Germania, Portugalia și nu numai și lucrează într-un mod umilitor. Salarizarea nu este foarte diferită de un salariu mediu de aici. Deci, ar fi putut, la munca pe care o depun, să câștige foarte bine și aici, în România, iar cerere de forță de muncă este. Dar e o rețea de ­tra­ficanți foarte bine pusă la punct, care speculează apetitul acesta de a lucra în străinătate. Mulți pornesc cu imaginea mai veche că te realizezi dacă muncești în străinătate și se speculează mult speranța de a câștiga mai bine, însă în astfel de cazuri persoanele respective nu câștigă mai bine și muncesc foarte mult. Sunt foarte mulți care s-au organziat în felul ăsta. Nu cred că legislația e suficient de aspră ca să îi poată descuraja. Singura soluție este să informăm populația. Este o muncă umilitoare, în niște condiții total diferite de modul în care lucrează forța de muncă în țara respectivă, iar angajarea se face la limita legalității din punctul de vedere al documentelor. Sunt oameni din mediul rural, sărăcia e mare, deci și disperarea și nevoia de a câștiga un venit mai bun este presantă. Sunt foarte mulți cei care habar nu au cine este persoana cu care vorbesc. Este doar un număr de telefon la care sună, se întâlnesc cu cineva în drum, le spun ce pretenții au, le dau și banii, după care se fac nevăzuți. Iși mai iau și un sediu să pară mai importanți, după care dispar. Sunt descurajați și de cei din țara lor, dar totuși e mai greu să fie pedepsiți, atâta timp cât ei funcționează într-o formă legală, dacă acceptă să lucreze în asemenea condiții și înțeleg să fie tratați în acest fel. Dar inspecția muncii a lor îi consideră concurență neloială, în sensul că aduc forță de muncă care e plătită într-un mod care eludează legea. Le fac angajare în România, detașare acolo. Atâta timp cât e o detașare condițiile de muncă se raportează acolo unde a fost încheiat contractul de muncă și atunci apar decalaje între cheltuielile pe care le suportă angajatorul cu forța de muncă și se consideră concurență neloială. Acele țări care și-au pus bine la punct tot sistemul de impo­zitare nu le-au lăsat nicio portiță”, a mai explicat purtătorul de cuvânt al AJOFM Suceava, Anca Capverde.

Subiectul deplasării în străinătate în scop de muncă rămâne unul sensibil în România, în condițiile în care salarizarea nu asigură de multe ori un trai decent angajaților. Astfel, mulți preferă să își încerce norocul peste hotare, unde au auzit că salariile sunt mai mari și că viața este mai bună. Conform datelor oficiale, aproximativ patru milioane de români lucrau în străinătate în 2016, mulți fiind plecați împreună cu familiile peste hotare. Cu toate că și-ar dori să revină în țară, lipsa unui loc de muncă bine plătit care să le asigure un trai decent îi face pe aceștia să rămână în țara în care au găsit nivelul de trai pe care îl doresc. (Alexandra IONICA)