Creşterea şi prăbuşirea procurorului zis SEFU’

Procurorul Dumitru Dîmbu, arestat în urmă cu o zi pentru 30 de zile de Curtea de Apel Bucureşti, la cererea procurorilor DNA, este un personaj considerat de foarte mulţi, atipic pentru funcţia pe care o deţinea până la intrarea lui în colimatorul celor de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Lăudat, pe de o parte, acum trei ani chiar de procurorul general al României, la acea vreme, actualul procuror general al DNA, Laura Codruţa Kovesi, indicat, pe de altă parte, cu jumătate de gură, e drept, ca fiind în relaţii prea apropiate cu persoane controversate din judeţ, Dumitru Dîmbu a fost, cu certitudine, aşa cum chiar colegii săi de la Anticorupţie au arătat în ordonanţa de reţinere, un om cu influenţă. Cineva s-a exprimat despre el că ar fi “patronat o reţea ocultă de interese”, nu neapărat în afara legii, din care făceau parte patroni, politicieni locali cu notorietate, magistraţi dar şi poliţişti cu funcţii înalte la nivel judeţean. In mod nefericit, cei care i-au fost apropiaţi, din rândul acestora, sunt la rândul lor în dizgraţie. Incepând cu comisarul şef Ioan Nicuşor Todiruţ, care îi este fin de cununie, la comisarul şef Nelu Fediuc, fost şef al Poliţiei de Frontieră Siret, amândoi trimişi în judecată de aceiaşi structură – Direcţia Naţională Anticorupţie, comisarul şef Ioan Crap, fost şef al IPJ, trimis la munca de jos, după ce tot procurorii DNA l-au inculpat într-un dosar de trafic de influenţă dar şi Radu Cazacencu, fost şef al Vămii Siret, trimis la rândul său în judecată de procurorii anticorupţie.
Carierei sale i-a pus însă punct relaţia cu afaceristul rădăuţean Constantin Babiuc, de la care procurorii deţin dovezi că ar fi luat ca “împrumut” pentru un prieten, suma de 92.000 de euro, iar ulterior a acceptat să utilizeze mijloace ilegale, de la trafic de influenţă la abuz în serviciu, complicitate la şantaj, favorizarea făptuitorului şi instigare la compromiterea intereselor justiţiei pentru a-l scoate basma curată pe creditorul Babiuc, intrat deja în încurcături cu justiţia.
Cariera de până mai ieri a procurorului Dîmbu, apreciată de fostul procuror general al României, acum şefă la DNA, Laura Codruţa Kovesi
Dumitru Dîmbu şi-a început cariera de procuror în urmă cu 22 de ani, în 1992, ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava. Anul 2000 îl găsea ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava unde, doi ani mai târziu, a fost promovat în funcţia de şef al Secţiei de umărire penală din această unitate. Din această poziţie, pe care nu a părăsit-o decât odată cu reţinerea sa de către colegii săi de la DNA şi-a construit, ca şef de facto al procurorilor şi poliţiştilor judiciarişti din judeţ, o notorietate râvnită de mulţi. Temut de unii, invidiat de alţii, de unii respectat, de mulţi bănuit că face învârteli oculte, Dumitru Dîmbu a fost de fiecare dată păstrat, cu prilejul reinvestirilor periodice în această funcţie. Ar fi putut aspira la o funcţie mai importantă, dar se pare că nu şi-a propus acest lucru de vreme ce numele său nu apare pe nicio listă de candidaturi pentru funcţiile de conducere ale parchetelor sucevene din ultima decadă. Apreciat mereu cu calificativul “foarte bine”, în ultima hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost reconfirmat în funcţie, se arată că “la soluţionarea solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie (n.r.: Laura Codruţa Kovesi), Secţia pentru procurori va avea în vedere că, în urma susţinerii interviului şi prezentării planului de management, rezultă că domnul Dîmbu Dumitru a demonstrat că întruneşte abilităţile necesare unei funcţii de conducere atât la nivelul competenţelor teoretice cât şi a deprinderilor practice privind managementul, comunicarea şi principiile care guvernează activitatea procurorilor din cadrul Ministerului Public”.
Babiuc şi-a pus la adăpost afacerea, mutând-o pe o firmă austriacă
De partea cealaltă, Constantin Gavril Babiuc. Rădăuţeanul de 42 de ani a plecat imediat după revoluţie în Germania. A făcut şi a dres pe acolo, vreme de mai bine de un deceniu, înfiinţând într-una din scurtele sale vizite în ţară, firma Nikodemus Babiuc Exim SRL, având ca domeniu principal de activitate alte transporturi terestre de călători, activitatea principală fiind transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători. A condus-o până în anul 2013, când, pe data de 13 iunie, a cedat-o în întregime unei societăţi comerciale austriece – EGGAN INVESTMENT GMBH, cu sediul social în Viena, firmă care are un capital social brut de 989.749 Euro (4.200.000 lei). Firma austriacă fusese înfiinţată cu doi ani înainte, în martie 2011. In acest moment deci, Constantin Babiuc nu mai are nicio afacere pe numele său, capitalul firmei Nikodemus Babiuc fiind integral străin. El şi-a păstrat însă calitatea de administrator cu puteri depline pe o durată nelimitată – 99 de ani. Cine va conduce firma ce îşi are sediul pe strada Stefan cel Mare din municipiul Rădăuţi, după încarcerarea lui Babiuc, rămâne de văzut.
Financiar vorbind, societatea nu stă pe roze. Conform ultimului bilanţ aferent anului 2013, Nicodemus – Babiuc Exim a înregistrat o pierdere de 133.686 lei, la 4.669.494 lei venituri totale. In plus mai sunt şi datorii în cuantum de 4.498.941 lei. Activele, în sumă de 6.418.525 lei plus ceva stocuri şi creanţe de 373.332 lei, ar fi acoperitoare pentru datoriile firmei, dar se poate aprecia că, dacă vreunul dintre creditori ar vrea să ceară insolvenţa societăţii, aceasta nu ar fi greu de obţinut. Să nu uităm însă că, în calitate de samsar imobiliar pe zona Rădăuţi, unde a cumpărat peste 41 de hectare de teren pe care le-a revândut tot unor austrieci – cei de la EGGER şi SCHWEIGHOFER, Constantin Babiuc, spun procurorii, a obţinut un câştig de 4.000.000 de lei, care ne îndoim că au fost introduşi în contabilitatea oficială a firmei Nikodemus.
Cine sunt magistraţii misterioşi de la Tribunal care îi făceau jocurile judecătorului Bărbuţă?
Informaţiile oficiale oferite de procurorii DNA privind afacerile derulate de Babiuc în ceea ce priveşte terenurile mai sus amintite deşi complexe, sunt mai puţine decât opinia publică suceveană şi-ar fi dorit. Stim că piesa centrală în desfăşurarea afacerii a fost judecătorul Bogdan Bărbuţă, arestat şi el, alături de cei doi. Acesta, prin cele 69 de hotărâri ilegale, date în anii 2005-2006, prin care practic l-a împroprietărit ilegal pe Babiuc şi implicit l-a îmbogăţit cu 4 milioane de lei a devenit o ţintă principală a cercetărilor făcute de DNA. Cu consecinţele de rigoare – s-a aflat că acesta, dar şi consoarta lui, judecătoarea Daniela Prandea aveau o mare apetenţă pentru şpagă, acceptând orice, de la ouă la găini, de la miere de albine, buturi de porc la sejururi pe litoral, nici banii, mai ales valuta europeană nefiind refuzată. De aici au izvorât mai multe direcţii de investigaţie. In urma ciocolatei şi sticlei de vermut, condimentate cu 1.000 de euro, Bărbuţă ar fi intervenit la un judecător de la Tribunalul Suceava, care să-i dea şefului poliţiei de frontieră rădăuţene, comisarul Mihai Prelipcean, câştig de cauză în disputa cu inamicul său, ce îi râvnea postul, comisarul şef Nelu Fediuc. Si se pare că a şi reuşit acest lucru, pentru că acum Fediuc este deja trimis în judecată şi pus la dispoziţie, în vreme ce, chiar dacă este urmărit penal, Mihai Prelipcean rămâne deocamdată în funcţie. Procurorii DNA mai fac referire şi la un alt caz în care Bărbuţă ar fi încasat şpagă pentru a interveni pe lângă un judecător de la Tribunal pentru a da o soluţie favorabilă unei persoane. DNA ar putea verifica dacă este vorba de unul sau mai mulţi judecători de la Tribunal pe care Bogdan Bărbuţă îi indica drept magistraţi dispuşi să ofere la cererea lui soluţii bune şi dacă aceste soluţii s-au dat, sunt sau nu conforme cu legea ori conform sugestiei judecătorului rădăuţean.
DNA în căutare de noi fapte ilegale la Rădăuţi, opinia publică în apteptarea listei complete a inculpaţilor din dosarul deja pus pe rol
La Rădăuţi, munca procurorilor DNA nu pare a se fi încheiat. Cel puţin la Primărie, acolo unde primarul Aurel Olărean, deşi el se declară fără niciun fel de implicare în activităţi ce ar putea trezi interesul celor de la anticorupţie, pare a fi vizat. La fel ca şi fostul secretar al primăriei, Haralambie Hirghiligiu. Este vorba, spun sursele, atât despre controversatul dosar în care Constantin Babiuc a devenit proprietar peste o parte a averii afaceristului Arcadie Plămadă , dar şi alte speţe. Ar mai fi în atenţia DNA şi o afacere cu reparaţii de drumuri în comuna Horodnicu de Jos, titulară fiind firma unui fost consilier municipal SC COSADEL SRL.
Până acum ştim cu certitudine că pe lângă cei trei inculpaţi, aflaţi în arest – procurorul Dumitru Dîmbu, judecătorul Bogdan Bărbuţă şi afaceristul Constantin Babiuc, mai sunt în fază de cercetare penală alte zece persoane. Numele tuturor acestora nu au fost însă făcute publice. Parte dintre ei măcar, i-am putea trece în revistă: judecătoarea Daniela Prandea, avocata Isabela Vega, cea cu afaceri de uzucapiune pe la Marginea- Suceviţa; comisarul şef Mihai Prelipceanu, primarul Aurel Olărean, care spune că a fost audiat doar ca martor, executorul judecătoresc Marcel Mustea, care declară acelaşi lucru, comisarul şef Vasile Gabor, şeful Serviciului Arme din cadrul IPJ Suceava, care de asemenea declară că a fost audiat ca martor. Mai trebuie de aflat numele celorlalţi şi, nu în ultimul rând, cine este acel misterios prieten al procurorului Dîmbu pentru care acesta a împrumutat cei 92.000 de euro, angajament care l-a pus la pământ. (Neculai ROSCA)