Thursday , March 28 2024

Costel Babiuc, adus ieri de la Bucureşti pentru inventarierea şi sechestrarea bunurilor şi a vilei sale

perchezitii Babiuc [800x600]

Afaceristul a fost adus ieri de procurorii DNA din arestul IGPR chiar la el acasă, pentru a fi martor la inventarierea bunurilor ce vor fi sechestrate. Babiuc este acuzat că prin 69 de sentinţe livrate pe bandă rulantă de judecătorul rădăuţean Bogdan Bărbuţă, a obţinut peste 40 de hectare de teren de la feluriţi proprietari din zonă, pe care le-a revândut prin intermendiari, cu un câştig nelegal de 4 milioane de lei către investitorii austrieci Schweighofer şi Egger 

Omului de afaceri Constantin Gavril Babiuc, patronul firmei Nikodemus, arestat în dosarul de corupţie instrumentat de DNA Bucureşti a avut ieri prilejul să îşi viziteze vila sa din Rădăuţi. Nu a fost pus în libertate, ci a fost adus de procurorii însoţiţi de mascaţi, pentru a fi de faţă la o nouă percheziţie ce s-a făcut la domiciliul său de pe strada Sfântul Dumitru nr.6, din Rădăuţi. Coincidenţă sau nu, vila lui Babiuc este chiar lângă hotelul “Gerald’s”, aparţinând firmei austriece Schweighofer, una dintre cele pentru care afaceristul rădăuţean este indicat că ar fi mijlocit cumpărarea de terenuri în zonă, pentru ridicarea platformei industriale desfăşurate pe o suprafaţă de peste 150 de hectare, între localităţile Rădăuţi, Dorneşti şi Satu Mare. costel babiuc [800x600]
Scopul noii descinderi, este, identificare în prezenţa proprietarului, a bunurilor asupra cărora se va aplica sechestru asigurător în condiţiile în care Constantin – Costel Babiuc ar fi obţinut din tranzacţii imobiliare suma 4 milioane de lei, bani care, dacă instanţa va dovedi că au fost obţinuţi în mod ilegal, vor fi confiscaţi. La descinderea de ieri de la Rădăuţi nu a participat niciun reprezentat al parchetelor sucevene, ai Poliţiei sau Jandarmeriei, acţiunea fiind organizată, gestionată şi pusă în aplicare de procurorii anticorupţie din capitală strict cu sprijinul unităţilor de susţinere bucureştene. Nici măcar purtătorul de cuvânt al DNA Bucureşti nu ar fi avut informaţii legate de vizita anchetatorilor anticorupţie la domiciliul lui Constantin Babiuc, însoţiţi de proprietarul casei pe care l-au extras pentru puţină vreme din arestul IGPR. Rădăuţenii au observat însă descinderea şi au comentat-o pe îndelete, evitând cu temere pe cei care doreau să afle mai multe amănunte legate de eveniment, să se uite peste drum şi să vadă dacă nu cumva există o legătură între hotelul construit repede, la standarde europene şi vila lui Babiuc, ridicată la acelaşi standarde, în aceeaşi perioadă.
Afacerea Nikodemus Babiuc, a intrat de acum un an pe mâna unor alţi investitori austrieci
Obiectiv de Suceava a arătat, acum două săptămâni, că sereleul Nikodemus Babiuc cea prin care Constantin – Costel Gavril Babiuc şi-a construit notorietatea în Rădăuţi, nu-i mai aparţine de mai bine de un an, părţile sociale fiind vândute către o firmă austriacă. Babiuc a rămas, este drept, administrator cu drepturi depline.
SC Nikodemus Babiuc Exim SRL, având ca domeniu principal de activitate alte transporturi terestre de călători, activitatea principală fiind transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători a fost condusă de Costel Babiuc până în anul 2013, când, pe data de 13 iunie, a cedat-o în întregime societăţii comerciale austriece – EGGAN INVESTMENT GMBH, cu sediul social în Viena, firmă care are un capital social brut de 989.749 Euro (4.200.000 lei). Firma austriacă fusese înfiinţată cu doi ani înainte, în martie 2011. In acest moment deci, Constantin Babiuc nu mai are nicio afacere pe numele său, capitalul firmei Nikodemus Babiuc fiind integral străin. El şi-a păstrat însă, cum am spus, calitatea de administrator cu puteri depline pe o durată nelimitată – 99 de ani. Financiar vorbind, societatea nu stă pe roze. Conform ultimului bilanţ aferent anului 2013 Nicodemus – Babiuc Exim a înregistrat o pierdere de 133.686 lei, la 4.669.494 lei venituri totale. In plus mai sunt şi datorii în cuantum de 4.498.941 lei. Activele, în sumă de 6.418.525 lei plus ceva stocuri şi creanţe de 373.332 lei, ar fi acoperitoare pentru datoriile firmei, dar se poate aprecia că, dacă vreunul dintre creditori ar vrea să ceară insolvenţa societăţii, aceasta nu ar fi greu de obţinut. Cât priveşte proprietăţile proprii ale lui Babiuc, inclusiv reşedinţa sa din coasta hotelului “Gerlad’s”, anchetatorii – procurorii anticorupţie, au deja un punct de vedere format, de vreme ce au decis că se impune aplicarea sechestrului pe acestea.
Pentru o bună înţelegere a evenimentelor care au condus la una dintre cele mai importante acţiuni anticorupţie din ultimii ani în judeţul Suceava reamintim că în perioada 22 martie 2005 – 18 octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuţă de la Judecătoria Rădăuţi a pronunţat, la cererea lui Costel Babiuc un număr de 69 de hotărâri judecătoreşti, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi atestarea unor fapte neconforme realităţii. Prin aceste hotărâri, lui Babiuc i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 41,59 ha, pe care omul de afaceri a înstrăinat-o ulterior către firmele austriece Egger şi Sweighoffer, obţinând un profit de aproximativ 4 milioane de lei. Acea suprafaţă era iniţial împărţită în parcele, terenurile fiind supuse regimului de publicitate reală imobiliară, respectiv, regimul de Carte funciară, situaţie specifică nordului Bucovinei. Având în vedere această situaţie de fapt, Costel Babiuc a întâmpinat greutăţi la dobândirea celor 79 parcele (având o suprafaţă totală de 41,59 ha), al căror drept de proprietate nu putea fi transmis prin vânzare-cumpărare pe cale notarială, întrucât nu se dezbătuse succesiunea şi existau mai mulţi proprietari în coindiviziune, iar succesorii nu îşi înscriseseră respectivul drept de proprietate în Cartea funciară. Pentru a rezolva situaţia, Babiuc a apelat la judecătorul Bărbuţă din cadrul Judecătoriei Rădăuţi, căruia i-a solicitat, iar acesta din urmă a acceptat să emită în 22 martie 2005 – 21 de hotărâri judecătoreşti, în 23 mai 2005 – 25 de hotărâri judecătoreşti, în 30 iulie 2005 – 12 hotărâri, iar în 18 octombrie 2005 – 11 hotărâri judecătoreşti. Toate acestea, susţin procuroii, au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare, după un plan bine elaborat, pus la cale de către judecătorul Bărbuţă împreună cu afaceristul Babiuc. Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, hotărârile susmenţionate au fost emise de către judecătorul Bogdan Bărbuţă cu nerespectarea mai multor dispoziţii legale în vigoare: judecătorul nu a solicitat şi nu a depus diligenţe pentru a fi depus la dosar extrasul de Carte funciară şi planul de situaţie/identificare topocadastrală a suprafeţei de teren ce făcea obiectul actului de vânzare-cumpărare; nu a verificat dacă antecontractul de vânzare-cumpărare (convenţia) îndeplinea condiţiile de valabilitate prevăzute de Codul civil, respectiv, obiectul actului juridic civil să existe, să fie în circuitul civil; nu a verificat dacă vânzătorul era titularul dreptului de proprietate; a pronunţat hotărârile fără finalizarea procedurii partajului succesoral, în condiţiile în care, în titlul de proprietate, pe lângă vânzător, sunt trecute şi alte persoane;- la emiterea hotărârilor au fost avute în vedere copii ale convenţiilor, un număr de şase nefiind semnate de către vânzător; într-unul dintre cazuri vânzătorul decedase cu 11 ani înainte de data încheierii convenţiei de vânzare-cumpărare; o serie de convenţii au fost falsificate de către Constantin Gavril Babiuc. Totodată, într-un număr de 11 hotărâri s-a atestat, în fals, că la apelul nominal, cu ocazia soluţionării dosarelor, au fost prezente părţile, care de fapt nu aveau habar de tranzacţiile ce se puneau la cale la instanţa rădăuţeană.
Cum a fost atras în “afacere”, procurorul şef Dumitru Dîmbu
Până la începutul verii acestui an, Dumitru Dâmbu, şef al Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava era unul dintre cei mai temuţi procurori suceveni. Foarte puţini dintre cei care îl cunoşteau aveau ştiinţă de faptul că în data de 27 ianuarie 2014, magistratul i-a cerut lui Costel Babiuc, suma de 92.000 de euro, “pentru un apropiat al său”. Este vorba despre un cetăţeanul român de etnie turcă Ozcan Adnan, patronul restaurantului Canay, de la Vadu Moldovei. In aceeaşi zi, Babiuc i-a dat banii ceruţi patronului de la Canay şi s-a ales astfel cu un ascendent puternic în faţa procurorului Dîmbu, considerat garant al împrumutului. Pe acest fond, cunoscând influenţa pe care o are procurorul Dumitru Dîmbu, omul de afaceri rădăuţean a urmărit să se pună la adăpost, atât el, cât şi persoane din anturajul său, de problemele judiciare prezente şi viitoare. Astfel, în urma remiterii acestei sume de bani prietenului apropiat al lui Dumitru Dîmbu, Costel Babiuc i-a solicitat ulterior, în perioada februarie – mai 2014, procurorului sucevean să traficheze influenţa asupra unor ofiţeri de poliţie şi procurori în folosul său ori al prietenilor săi.
La data de 19 mai 2014, ca urmare a unor informaţii obţinute de Costel Babiuc privind reluarea anchetei în cauză de către procurorii DNA, sub aspectul modului fraudulos în care acesta a achiziţionat mai multe terenuri în judeţul Suceava în anul 2005, Dumitru Dîmbu l-a asigurat pe Babiuc că va face toate intervenţiile necesare pentru a-l exonera de orice răspundere penală. Ulterior, în data de 27 mai a.c., Dumitru Dîmbu i-a transmis date obţinute ilicit lui Babiuc, privind ancheta penală care îl viza. Ulterior, acesta din urmă i-a adus la cunoştinţă cele aflate judecătorului Bogdan Bărbuţă. Toate discuţiile telefonice dar şi o bună parte din cele purtate în spaţiul public, pe la felurite restaurante, au fost înregistrate şi au condus la arestarea în final a celor trei principali anchetaţi în dosar – procurorul Dumitru Dîmbu, judecătorul Bogdan Bărbuţă şi afaceristul Constantin Babiuc. (Neculai ROSCA)

Vezi si

 Bărbat din Dornișoara, amendat cu 5.000 de lei pentru că a fost prins transportând fără acte lemn de foc de  1.300 de lei

Miercuri, la ora 18:00, lucrătorii de poliție din cadrul SPR 15 Vatra Dornei, împreună cu …

One comment

  1. Cand s-a construit hotelul, casa lui Babiuc era gata demult asa ca nu le mai legati intre ele ca nu are a face una cu alta.
    Faceti atata tam tam dar pana la urma daca nu reunea Babiuc terenurile pe care s-a construit Eggar si Schweighofer multi erau someri acum si Radautiul, Dornestiul si Satu mare aveau in buget praful de pe toba. E drept ca Radautiul are, chiar si asa, praful de pe toba pentru ca a avut grij oala sa faca praf bugetul. Dar ce are a face cata vreme banii nostri se pot duce pe apa sambetei fara ca nimeni dintre cei care raspund de aplicarea legii in tara asta nu sunt interesati!