Construirea de diguri și amenajarea albiilor împotriva inundațiilor, stopată pe toate râurile județului Suceava

“S-au uitat prea repede nenorocirile prin care a trecut județul Suceava la inundații și s-au pierdut 4 ani, când s-ar fi putut construi, căci au fost ani secetoși”, a declarat  Gheorghe Flutur, candidatul PNL pentru președinția Consiliului Județean

Senatorul Gheorghe Flutur, președintele PNL Suceava și candidat al acestei formațiuni politice pentru președinția Consiliului Județean Suceava, a arătat ieri că printre măsurile care ar trebui luate pentru prevenirea inundațiilor se numără întreținerea albiilor, întărirea capacității de apărare împotriva inundațiilor, reabilitarea podurilor rutiere și feroviare și modernizarea rețelelor feroviare și rutiere afectate.
“Județul Suceava prezintă un grad de risc ridicat în ce privește producerea inundațiilor. Ca urmare a inundațiilor de mare amploare care au avut loc în ultimi ani, mii de locuințe au fost afectate, kilometri de drumuri și amenajări hidrotehnice au fost distruse, iar pagubele s-au ridicat la peste 1 miliard de lei. Din păcate, în urma revărsărilor de ape s-au înregistrat și pierderi de vieți omenești”, a explicat Gheorghe Flutur. El a arătat că “rețeaua hidrografică a județului Suceava însumează 3.092 kilometri. Cantitățile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenților săi peste 33% din suprafața județului Suceava, după care urmează Bistrița (cca. 30% din suprafață) și râul Suceava. Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava a identificat 52 de puncte critice de-a lungul mai multor cursuri de apă din județul Suceava. Pe râul Siret au fost constatate 9 puncte critice, pe raza localităților Zamostea, Zvoriștea, Grămești, Dumbrăveni, Dolhasca, Liteni și pe raza comunei Vorona, din judetul Botoșani. Zece puncte critice sunt pe râul Moldova, la Breaza, Baia, Cornu Luncii, Vadu Moldovei și la Fundu Moldovei. Pe râul Suceava, 9 puncte critice, 7 constând în eroziuni din care cea mai lungă este pe raza comunei Gălănești, apoi la Vicovu de Sus, la Bilca în aval de microhidrocentrală. De asemenea, eroziuni au mai fost constatate pe malurile pârâurilor Sucevița, Solca, Iaslovăț, Suha și afluenții acestuia, Slătioara, Negrileasa, Brodina și Calela, Cotârgași, râul Bistrița și pârâurile Tibău și Cârlibaba, Moldovița, Frumosu și Deia, Sasca Mare, Rusca, Somuzul Mare, Isachea, Suha Mică, Corlata, Bucovăț, Râșca, Racova. Dintre pâraiele din Suceava, cel care are cele mai mult probleme, cel puțin pe partea de eroziuni ale malurilor, este Solonețul. Sunt 4 puncte critice de-a lungul pârâului, toate constând în eroziuni ale malurilor, câte unul pe raza comunelor Cacica, Pârteștii de Jos, Comănești și Todirești, situația cea mai gravă fiind la Cacica”, a menționat Gheorghe Flutur.
Multe investiții abandonate în prevenirea inundațiilor
“Din păcate, sunt multe investiții abandonate în județul Suceava: amenajare râu Dorna pe sectorul Poiana Stampei – Vatra Dornei; lucrări de regularizare a pârâului Solca și a afluenților pe tronsonul Solca-Arbore și decolmatare la acumularea Solca; amenajare râu Moldova pentru apărarea frontului de captare a municipiului Suceava, la Berchișești; amenajare râu Bistrița și afluenți pe sectorul Iacobeni-Sabasa, jud. Suceava și Neamț. Imi exprim îngrijorarea față de lipsa de reacție a autorităților, inclusiv cele județene, cu privire la măsurile de prevenire a efectelor inundațiilor în județul Suceava. Trebuie să fie prioritate de grad zero, pentru că râurile Suceava, Moldova, Bistrița și afluenții lor au caracter torențial în unele situații. Trebuie finanțare pentru proiectele de la Ulma, Brodina, de la Dornești -pârâul Ruda, care sunt urgente, apoi zonele Straja, Vicovu de Sus, Frătăuții Noi, înălțarea digurilor, la Satu Mare și Tibeni, regularizarea pârâului Putna, la Putna și Gura Putnei, regularizarea pârâului Solca, la Solca și Clit, amenajarea digului pe râul Suceava, la Grănicești și recalibrarea albiei râului Suceava, în municipiul Suceava. Sunt câteva exemple de urgențe care trebuie să intre imediat în finanțare. Nu am văzut nicio preocupare a autorităților județene, a celor de la Apele Române și de la Ministerul Mediului vizavi de aceste proiecte. La Ministerul Mediului sunt 16 studii de fezabilitate care zac în sertare. Este vorba de studiile privind regularizarea râului Moldova, de la Fundu Moldovei la Gura Humorului, din zona Capu Câmpului, Valea Moldovei, Cornu Luncii și din zona Baia, Fântâna Mare, Vadu Moldovei, Oniceni, Dragușeni”, a declarat Gheorghe Flutur, care a mai spus că acestea sunt câteva priorități “care cred că au adormit vigilența autorităților județene și a celor de la Apele Române și de la Ministerul Mediului. Solicit urgent ministrului Mediului și Apelor Române demararea lucrărilor de prevenire a efectelor inundațiilor în județul Suceava.
Prea repede s-au uitat nenorocirile prin care a trecut județul Suceava la inundații.
Va trebui sa înțeleagă Apele Române, la fel și Ministerul Mediului, marile pericole în care se află aceste localități și să aloce mai multe resurse”, a conchis Gheorghe Flutur. (N.R.)