Comuna Rădășeni, pusă la biruri grele de Asociația “Somuzul”

Primăria a fost obligată de Tribunal să plătească zilnic câte 500 de lei pentru fiecare zi de întârziere până când se va face punerea în posesie a membrilor asociației cu cele peste 32 de hectare de teren aflate sub luciul de apă. Doar că terenul nu aparține Primăriei, ci statului român. S-au adunat până acum, de la sentința din 2011, peste 600.000 de lei, sumă mult peste puterile financiare ale comunei. “Vom căuta să identificăm căi extraordinare de atac împotriva acestei sentințe fiindcă punerea ei imediată  în aplicare înseamnă falimentul comunei”, a declarat primarul Rădășeniului, Neculai Perju 

 

Locuitorii comunei Rădășeni trebuie să știe că în fiecare zi trebuie să contribuie cu suma de 500 de lei prin intermediul bugetului local către Aso­ciația “Somuzul” Rădășeni, repre­zen­­tantă a proprietarilor de teren aflat sub luciul de apă al iazului din localitate. Este vorba în total de o suprafață de 32,32 hectare, înainte de vremea co­mu­niștilor fiind teren arabil, care însă a fost acoperit de apă după ridicarea unui baraj pentru amenajarea unui iaz pentru creșterea peștilor. Foștii proprietari au cerut încă din 1991 să li se retrocedeze terenul pe vechiul amplasament ori într-o zonă corespunzătoare. Comi­siile succesive de fond funciar au argumentat de fiecare dată că nu au teren al­ternativ la dispoziție. S-a ajuns ca acest teren să intre în administrarea firmei de piscicultură aparținând statului  – Pisci­cola SA. Câțiva ani firma a oferit foști­lor proprietari un fel de dividende, în cantități mai mici sau mai mari de pește, în funcție de dimensiunea proprietăților anterioare. Doar că firma Pis­ci­­cola a intrat în insolvență, mai apoi în faliment, iar după aceea nimeni nu s-a mai îngrijit de cei care își revendi­­cau drepturile asupra terenurilor îna­in­tașilor lor. Pe acest fond, Asociația “So­muzul” Rădășeni a demarat mai mul­te procese în instanță pentru recuperarea drepturilor de proprietate ale membrilor săi. Judecățile au început în­că din a doua parte a anilor ’90, pur­tându-se alternativ, la Fălticeni și la Su­­ceava. Primăria Rădășeni, prin Co­misia Locală de Fond Funciar, a invocat în mai multe rânduri că nu există lipsă de dorință din partea acestor struc­turi privind restituirea terenurilor de sub luciul de apă revendicate. Au ex­plicat doar că acestea nu aparțin domeniului privat al comunei ci domeniului public al statului, gestionat de Agenția Domeniilor Statului și anterior de alte structuri cu sediul la București. Ca atare nu s-a putut face o punere în po­sesie de către Comisia Locală de Fond Funciar pe un imobil care nu îi apar­ține, lucru care la o primă instanță a fost luat în considerare. Pe de altă parte, reprezentanții Asociației “Somu­zul” Rădășeni au convins ulterior ins­tanța că în momentul în care proprietarii de drept și-au cerut terenurile înapoi, acestea erau încadrate în zona proprietăților private ale comunei și puteau fi atunci retrocedate.
O provocare la care comunei Rădășeni îi este greu să facă față
Desigur, aceste lucruri se întâm­plau cu mult înainte ca Rădășeniul să fie con­dus de actuala structură a Consi­liului Local și cu o comisie de fond funciar într-o cu totul altă componență. Pe 30 septembrie a acestui an, Tribu­na­lul Suceava a hotărât în dosarul civil 2973/227/2015 admiterea apelului de­clarat de reclamanta Asociația “Somu­zul” Rădășeni – prin reprezentant Că­lu­­­gărița Todirel – împotriva încheierii din data de 2 martie 2016 pronunțată de către Judecătoria Fălticeni, intimată fi­ind pârâta Comisia Comunală de Fond Funciar, prin primar și în rejudecare a admis acțiunea având ca obiect obligația de a face, formulată de reclamanta Asociația “Somuzul” Rădășeni prin reprezentant Todirel Călugărița, în con­tradictoriu cu pârâta Comisie Co­mu­nală de Fond Funciar din Rădășeni, prin primar Neculai Perju. Pârâta a fost obligată să plătească în favoarea reclamantei o penalitate în cuantum de 500 de lei/zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă din 27.06.2011 a Judecătoriei Fălticeni.
Există într-adevăr un titlu executoriu transmis de un executor judecăto­resc în această speță, pe care Primăria din Rădășeni este obligat să îl ia în calcul. Sentința fiind definitivă, este și exe­cu­torie. Problema primarului Ne­culai Perju este însă ce poate să facă în continuare. “500 de lei pe zi, într-o mie de zile înseamnă 500.000 de lei. De la pronunțarea din 2011 au trecut mai mult de 1.000 de zile lucrătoare. Datoria depășește 600.000 de lei, iar în fiecare zi se mai adaugă încă alți 500 de lei. De unde va putea scoate comuna acești bani pentru a plăti penalitățile stabilite de instanță? Noi nu adunăm uneori într-o zi  această sumă la bugetul local, din taxe și impozitele pe care oamenii le plătesc. Am explicat de atâtea ori că nu putem pune în posesie pe cineva cu un teren care nu ne aparține. Este al statului român, al ADS. Nu a fost niciun fel de rea intenție, pur și simplu nu am găsit posibilitatea legală. Iar legile, cu voia dumneavoastră, nu le facem noi, la Rădășeni. Nici în acest moment, deși avem obligația de a face, adică de a pune în practică o hotărâre anterioară a unei instanțe, posibilitatea reală nu există. Pentru că terenul revendicat nu ne aparține. Si pentru asta trebuie să plătim asemenea pe­nalități zilnice? De unde și, mai ales, până când? Fiindcă suma crește, bani nu sunt, terenul nu îl putem retroceda cu de la noi putere. Vom căuta să identificăm căi extraordinare de atac împotriva acestei sentințe fiindcă punerea ei imediată  în aplicare în­seam­nă falimentul comunei”, a de­clarat primarul Neculai Perju. (Neculai ROSCA)