CJ repornește proiectul conductei de gaz metan care trece munții până la Vatra Dornei

TRANSGAZ a anunțat reluarea lucrărilor la conducta de transport gaze naturale Frasin – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur. Prima condiție, asumată de TRANSGAZ – bani necesari pentru investiție, circa 30 de milioane de lei – este îndeplinită. Mai trebuie o hotărâre de guvern pentru scoaterea din regim silvic a unei suprafețe de 15 hectare de teren, pe o lungime de 1,2 kilometri, pentru a se putea amplasa conducta ce va alimenta cu gaz metan Bazinul Dornelor. Proiectul datează de la începutul anilor 2000 și se bazează pe un împrumut angajat atunci de Consiliul Județean Suceava de la o bancă occidentală

In urma demersurilor întreprinse de președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, TRANSGAZ a anunțat reluarea lucrărilor la conducta de transport gaze naturale Frasin – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei. Este vorba despre o investiție abandonată  în 2013 și care făcea parte din proiectul județean “Suceava, utilități și mediu la standarde europene”, inițiat în perioada în care președinte al Consiliului Județean Suceava era social-democratul Gavril Mîrza. “TRANSGAZ a trimis comunicarea privind începerea lucrărilor, ordinul de începere și autorizația de construire. De asemenea, încă o veste bună, și anume faptul că TRANSGAZ a finalizat documentația pentru traversarea fondului forestier în vederea executării lucrărilor la conducta magistrală de gaz până la Vatra-Dornei și se așteaptă emiterea hotărârii de guvern privind scoaterea unor suprafețe din fond forestier. La începutul acestui an am făcut demersuri la Guvern și la TRANSGAZ prin care am solicitat alocarea banilor necesari pentru începerea acestei investiții, iar TRANSGAZ a alocat fondurile necesare pentru lucrările de construcție a magistralei de gaz de la Pojorâta la Vatra Dornei”, a declarat președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.

Precum se știe, în urmă cu mai bine de cinci ani, o asociere de firme formată din Inscomp Suceava și Incom SRL Iași, care câștigase licitația organizată de TRANSGAZ pentru terminarea rețelei magistrale de aducțiune a gazelor de la Pojorâta până la Vatra Dornei, și-a declarat intrarea în insolvență. Astfel, pe o lungime de 1,2 kilometri de conductă magistrală pentru furnizarea de gaze către zona de munte, lucrările au fost amânate. Este vorba despre o lungime a conductei de 1,2 kilometri pentru care TRANSGAZ a depus documentația pentru punerea în funcțiune a celui de-al treilea tronson:  Pojorâta – Vatra Dornei. In fapt, este vorba despre un traseu în lungime totală de 25 de kilometri pentru care este nevoie de o hotărâre de guvern pentru scoaterea din regim silvic a unei suprafețe de circa 15 hectare de teren în zona cuprinsă în administrarea Direcției Silvice Suceava – Romsilva, restul fiind pe terenuri private.

Conform estimărilor TRANSGAZ, ar fi nevoie de  încă 30 de milioane de lei pentru ca gazul să ajungă la Vatra Dornei. Acest lucru este posibil în condițiile în care țeava este deja pe stocul TRANSGAZ. “Bani sunt în buget alocați pentru investiție, totul ține de o hotărâre de guvern pentru scoaterea din regim silvic a unei suprafețe de 15 hectare de teren, de pe traseul conductei de la Pojorâta la Vatra Dornei”, a explicat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Viorel Seredenciuc.

Preșe­dintele CJ Gheorghe Flutur a arătat că “am reînceput deblocarea acestui proiect când am redevenit președinte al Consiliului Județean Suceava, anul trecut, în luna iulie. In urma discuțiilor purtate cu conducerea Romsilva, TRANSGAZ, dar și cu Primăria Vatra Dornei, Consiliul Județean Suceava a reușit să medieze o situație mai delicată, privind datoriile TRANSGAZ către Romsilva. Aceste datorii au fost achitate și s-a făcut ulterior documentația de scoatere din fondul forestier a celor 15 hectare de teren necesare pentru finalizarea proiectului, procedură care a durat circa șase luni”, a spus președintele CJ Suceava, care și-a exprimat speranța că Vatra Dornei și localitățile din jur vor avea acces la gaz metan cât mai repede. El nu a uitat să precizeze că timp de 4 ani, în intervalul 2012 – 2016, nu s-a făcut nimic în acest proiect inițiat, precum se știe, la începutul anilor 2000, când conducerea Consiliului Județean Suceava a fost asigurată de Partidul Social Democrat, inițiatoare de fapt a Proiectului “Suceava – utilități și mediu la standarde europene”, care viza construirea de rețele de gaz metan pentru peste 60 de localități urbane și rurale din județ, dar și lucrări de termoficare, printre altele. Finanțarea acestei investiții era asigurată atunci printr-un împrumut de la o bancă europeană, fiind în sumă de circa 83 de milioane de euro. Fiindcă lucrările nu s-au făcut în totalitate, au început discuțiile și s-a aflat cu acest prilej că mai multe localități rurale din județ, care au semnat contractul de împrumut, au de plătit rate la creditul angajat de Consiliul Județean pentru proiectul de utilități și mediu, deși prin unitatea administrativ-teritorială nu a trecut vreo țeavă de gaz.

Mesajul președintelui CJ, Gheorghe Flutur, poate fi încurajator pentru locuitorii din bazinul Dornelor, dar nu îi încălzește deocamdată cu nimic pe cei care locuiesc în localități din zona colinară și de șes a județului, precum orașele Liteni și Dolhasca, dar și comune precum Bosanci ori Mălini, unde singura obligație legată de proiectul de utilități și mediu la standarde europene îl constituie plata ratelor la împrumutul angajat de Consiliul Județean la începutul anilor 2000, fără vreo speranță că din banii împrumutați comunitățile locale vor beneficia măcar de un metru de conductă de gaz metan. (Neculai ROSCA)