Ce a făcut ALIN – Ursaciuc, colaboratorul Securităţii comuniste

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis irevocabil – primarul oraşului Gura Humorului, Marius Ioan Ursaciuc, a fost colaborator al Securităţii. Judecătorii instanţei supreme s-au pronunţat în acest sens pe 16 iunie 2011, în dosarul 31391/3/2008 în care Marius Ursaciuc a înaintat recurs împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, care în luna octombrie a anului trecut, a confirmat sesizarea făcută de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Inalta Curte a respins ca nefondat recursul înaintat de Marius Ioan Ursaciuc, respingând şi cererea de repunere pe rol a acestui dosar.
Dosarul “ALIN”, pus la dispoziţia instanţei în anul 2008
Dosarul înregistrat în anul 2008 la Tribunalul Bucureşti de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) prin care s-a solicitat confirmarea statutului de colaborator cu fosta Securitate a primarului oraşului Gura Humorului, Marius Ursaciuc a fost preluat de Curtea de Apel Bucureşti, la sfârşitul anului 2008.
In vara acelui an, CNSAS a stabilit faptul că Ursaciuc a fost colaborator al Securităţii, până în 1989. CNSAS a constatat că, pe vremea studenţiei, la Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Iaşi, Ursaciuc fost recrutat de Securitate iar în data de 27.06.1985, acesta a semnat cu numele real un angajament de colaborare cu Securitatea şi a preluat din acel moment numele conspirativ de colaborare “ALIN”. Din notele de dirijare şi analiză privindu-l pe “ALIN”, precum şi din alte documente, reies obiectivele pe care le avea de urmărit ALIN în activitatea sa de colaborare cu Securitatea: el trebuia să dea cu subsemnatul în legătură cu anumite “elemente suspecte” cunoscute de Securitate cu “manifestări duşmănoase”, relaţii suspecte, anturaje cât şi alte persoane care prezintă interes pentru organele de Securitate şi a fost dirijat pentru încadrarea informativă a unei persoane aflată în supraveghere informativă şi avertizată pentru “manifestări cu caracter tendenţios şi ostil şi colportarea ştirilor transmise de postul de radio “Europa Liberă”. Sarcina informatorului ALIN era să stabilească “reacţia după procesul avertizării, cât şi faptul dacă va continua să aibă manifestări duşmănoase”
Din notele de analiză a activităţii informatorului, note întocmite de ofiţerii de Securitate pe parcursul colaborării – perioada 1985-1989 – reiese că actualul primar îşi îndeplinea sarcinile trasate şi a furnizat Securităţii informaţii utile, ba chiar a avut iniţiative personale în a da informaţii despre colegii de studenţie sau serviciu. De la recrutare (27.06.1985) şi până în august 1988, actualul primar Marius Ursaciuc, a scris şase note informative al căror conţinut s-a referit la persoane aflate în atenţia Securităţii. Si după absolvirea facultăţii, în 1989, Marius Ursaciuc şi-a continuat colaborarea cu Securitatea. Cu o lună înainte de Revoluţie, pe data de 20.11.1989, el a fost contactat de Securitate pentru reînregistrarea sa în calitate de informator, context în care tânărul inginer de la Fabrica de Producţii Industriale şi Prestări Servicii Dorohoi era lăudat pentru că “relatează fără reţineri aspecte ce prezintă interes pentru Securitatea statului” şi “a scris nota de relaţii şi un material informativ pe care le-a semnat cu numele conspirativ ALIN”
Fals în declaraţii
In anul 2008, Marius Ioan Ursaciuc semna o declaraţie pe propria răspundere conform căreia “cunoscând prevederile articolului 292 din Codul Penal cu privire la falsul în declaraţii, după luarea la cunoştinţă a conţinutului Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, declar prin prezenta, pe propria răspundere, că nu am fost lucrător al securităţii sau colaborator al acesteia, am luat cunoştinţă despre prevederile articolului 5 alineatul 6 din ordonanţa de urgenţă, potrivit cărora persoanele care depun declaraţia pe propria răspundere sunt exonerate de obligaţia asigurării protecţiei informaţiilor secrete de stat sau secrete de serviciu”.
Potrivit articolului 292 din Codul Penal, “declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori altei unităţi publice, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
 
 Pe cine a turnat Ursaciuc la Securitate în studenţie
Incă din primul an de studenţie, în 1985, când abia împlinise 20 de ani, Marius Ioan Urscaciuc a acceptat să devină colaborator al Securităţii, semnând în acest sens şi un angajament. Conform acestui angajament, studentul Ursaciuc se obliga să îi toarne la Securitate pe colegii săi de facultate precum şi pe toţi cei cu care va intra în contact, dacă aceştia vor exprima opinii neconforme cu cele oficiale ale regimului ceauşist. Marius Ursaciuc a devenit astfel un bun furnizor de informaţii pentru Securitate din căminul studenţesc T17 dar şi din cercul lui de amici, nu mai puţin de şase note informative fiind transmise de acesta în perioada studenţiei către respectivul organ de represiune.
O notă de dirijare din data de 27 martie 1987, semnată de locotenent colonelul Ioan Sofronie, care era un fel de “tutore” a lui Marius Ursaciuc pe linie de activitate securistă, el fiind cel care l-a racolat, spunea despre colaboratorul “Alin”, numele conspirativ al actualului primar din Gura Humorului că ” este folosit din anul 1985 şi dispune de posibilităţi informative pentru următoarele elemente suspecte care sunt în atenţie: B. Iulian Ioan, student, cunoscut cu unele manifestări duşmănoase; Omer O., student la secţia Mecanică Agricolă, care este în lucru în cadrul supravegherii informative; Eros B., student de naţionalitatea maghiară, cunoscut pentru manifestări duşmănoase; Itzak A., student de naţionalitate maghiară, cunoscut pentru manifestări duşmănoase”. Se mai spune despre “Alin” – Ursaciuc că “are posibilităţi în următoarele locuri şi medii: în căminul T17, unde locuiesc studenţi de la Facultatea de Mecanică, în mediul studenţilor români de la Facultatea de Mecanică, în mediul studenţilor străini din anul III de la Facultatea de Mecanică, în mediul structurilor de naţionalitate maghiară din anul III Facultatea de Mecanică”, drept urmare, el va fi “dirijat în continuare pentru clarificarea următoarelor aspecte: la elementele suspecte dacă au manifestări duşmănoase, relaţii suspecte, anturaje cât şi alte aspecte ce prezintă interes pentru organele de securitate”.
Dintre cei enumeraţi, numele cel mai des invocat în dosarul privind colaborarea cu securitatea a lui Marius Ursaciuc trimis de CNSAS la Tribunalul Bucureşti este cel a lui Izsak A.. Conform unui raport al Securităţii Iaşi din 7.04. 1988, semnat de locotenent major Pop Ilie, “numitul Itzak A., fiul lui Arcadiu şi Elisaveta, născut la data de 31.03.1964 în Cristuru Secuiesc, cu domiciliul în comuna Simioneşti, sat Cobăteşti, judeţul Harghita, la data de 07.08.1985 a fost luat în supraveghere informativă în timpul cât urma cursurile Facultăţii de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Iaşi pentru manifestări cu caracter tendenţios şi ostil şi colportarea ştirilor transmise de postul de radio “Europa Liberă”. Fiindu-i documentată activitatea, la data de 17.06.1985 a fost avertizat. La sfârşitul anului 1987, susnumitul a fost exmatriculat din facultate şi s-a angajat în calitate de paznic la Intreprinderea Gaz Metan Mediaş, din Zăsceşti, judeţul Harghita”.
In 1988, în data de 2 august, o nouă notă de analiză a persoanei de sprijin “Alin”, pe numele real Ursaciuc Marius, din Gura Humorului, consemnează faptul că “de la data recrutării şi până în prezent, sursa a furnizat un număr de şase note informative al căror conţinut s-a referit atât la persoane aflate în atenţia Serviciului I cât şi la persoane care au fost luate în atenţie pe linia dosarului de obiectiv”. In respectiva notă, i se aduc critici lui “Alin” pentru că, “preocupându-se cu precădere de activitatea cultural artistică în cadrul Facultăţii de mecanică a neglijat atât culegerea de informaţii, cât şi învăţătura”. Oricum, “sursa va fi recontactată şi i se va pune în vedere necesitatea continuării colaborării cu organele de securitate”. Despre efectele acestei măsuri conţinute în respectiva notă de analiză a persoanei de sprijin “Alin”, în perioada care a urmat, vom discuta pe larg într-un alt articol.
Marius Ursaciuc a declarat că a fost nevoit să promită Securităţii că va furniza informaţii despre colegii săi, pentru că era ameninţat cu exmatricularea din pricina satirei politice practicate de grupul studenţesc „8 fără cârmaci”, al cărui lider era. „Ideea de a promite e una, iar a da informaţii este alta. După fiecare spectacol eram dus la Securitate, unde, după cum se ştie, se scriau declaraţii după dictare. Eu însă nu spuneam altceva decât că nu ştiu sau că nu-mi amintesc”, a declarat Ursaciuc acum câţiva ani pentru Cotidianul. El a adăugat că nu i-a cunoscut pe cei patru studenţi urmăriţi de Securitate şi menţionaţi în dosarul CNSAS, deci nu ar fi avut cum să dea informaţii despre ei.
Alin – Ursaciuc, reactivat cu o lună înainte de Revoluţie
Marius Ursaciuc, primarul în funcţie al oraşului Gura Humorului, s-a declarat, după apariţia unor articole privind colaborarea sa cu fosta Securitate, o victimă a vechiului sistem şi nicidecum un colaborator. El a susţinut că mai degrabă ar fi fost urmărit de Securitate pentru că desfăşura activităţi artistice în cadrul facultăţii, dar nicidecum nu ar fi turnat pe cineva. CNSAS a prezentat însă Tribunalului Bucureşti o solicitare de constatare a statutului său de colaborator al Securităţii, însoţită de documente relevante.
Conform raportului aprobat în data de 28 noiembrie 1989 de către şeful Securităţii judeţene Botoşani, locotenent colonel Mija Gheorghe, înaintat de securitatea oraşului Dorohoi, s-a propus reînregistrarea în calitate de informator a “numitului Ursaciuc Marius – Ioan.
Raportul este semnat de şeful securităţii oraşului, maior Ciubotaru Constantin şi de un ofiţer operativ – locotenent Negru Mădălina.
Cei doi explică şefilor securităţii judeţene că ” la data de 19.07.1989, cu adresa nr. 112/S.S./0023687, IJ al MI Iaşi ne-a solicitat identificarea numitului Ursaciuc Marius – Ioan, fiul lui Dumitru şi Rachilia, născut la data de 07.01.1965, în localitatea Păltinoasa, judeţul Suceava, absolvent al Institutului Politehnic Iaşi, promoţia 1989, de profesie inginer mecanic la Fabrica de Producţii Industriale şi Prestări Servicii, cu domiciliul în Dorohoi, strada Spiru Haret nr. 8, neîncadrat politic. Acesta a fost contactat la data de 20.11.1989 constatându-se că este o fire deschisă faţă de noi, relatează fără reţineri aspecte ce prezintă interes pentru securitatea statului şi i s-a propus să colaboreze în mod secret, sincer şi organizat cu organul de securitate. Cu acest prilej a scris nota de relaţi şi un material informativ pe care le-a semnat cu numele conspirativ ALIN.
I s-a făcut înstructajul general urmând ca pe parcurs să i se facă instructajul specific în conformitate cu instrucţiunile 00180/1987″
Alin, dat pe mâna lui “Lăcătuş”, la Dorohoi
Securiştii de la Dorohoi au apreciat disponibilitatea lui Marius Ursaciuc – ALIN, şi dept urmare au considerat că poate să fie valorificat foarte bine, ca şi în vremea studenţiei.
“Apreciem că ne este util în munca de unitate, sens în care se vor întreprinde următoarele măsuri: instruirea şi dirijarea informatorului “Lăcătuş” pentru a ne semnala atitudinea social – politică faţă de orânduirea socială, comentariile pe care le face şi natura lor, mediile în care pătrunde, rudele şi relaţiile pe care le are, natura lor”. Termenul pentru rezolvarea acestor probleme era 15.12. 1989.
“Cu prilejul întâlnirilor i se va arăta conduita generală pe care să o adopte, cu scopul de a culege informaţii de valoare operativă şi a le transmite în timp optim pentru a pentru a nu se deconspira faţă de elementele pe lângă care este dirijat”. Termenul pentru rezolvarea măsurii era 20.12.1989. Intre timp, la Timişoara muriseră sute de români decişi să schimbe sistemul al cărui colaborator a fost Marius Ursaciuc. (Neculai ROSCA)