Casa Memorială "Ion Creangă" din Fălticeni şi clădirea Palatului Administrativ din Suceava, reabilitate fără aviz

Intr-un raport privind starea monumentelor istorice din judeţul Suceava prezentat, joi, în Colegiul Prefectural de către directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Suceava, Aurel Buzincu, se arată că mai multe monumente, între care Cazinoul din Vatra Dornei, Gara Iţcani, biserica Adormirea Maicii Domnului a fostei mănăstiri din Ilişeşti, biserica de lemn din Forăşti, Casa Hopmeier din Suceava, conacul Vârnav – Liteanu din Liteni, clădirea fostei BCR din Siret, clădirea Primăriei vechi din Câmpulung Moldovenesc, Conacul Kapri de la Iacobeşti, Conacul de la Calafindeşti, statuia lui Stefan cel Mare de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei şi ruina Curţii Domneşti din Suceava, sunt în stare avansată de degradare, iar unele se pot prăbuşi în orice moment.
Buzincu a precizat că există şi clădiri asupra cărora s-a intervenit inabil, uneori fără aviz, fiind vorba între altele de Gara Burdujeni, Primăria Vatra Dornei, clădirea Palatului Administrativ din Suceava sau Casele memoriale din Fălticeni Dragoslav, Eugen Lovinescu, Ion Creangă (foto)  şi Mihail Sadoveanu. Unele dintre acestea sunt în stare de degradare ca urmare a intervenţiilor neasistate de specialişti, neavând, aparent, o stare de conservare de natură să alarmeze.
Spre exemplu, acoperişul vechi de o sută de ani, din ţiglă, al clădirii Palatului Administrativ a fost înlocuit cu un acoperiş din tablă şi s-au montat şi instalaţii de climatizare, fără să existe un aviz în acest sens.
Aurel Buzincu a mai spus că există şi cazuri de situri arheologice unde se execută lucrări fără aviz şi fără asistenţă de specialitate, „pe ascuns”, mizându-se pe faptul că urmele săpăturilor dispar foarte repede. „Este vorba mai ales despre multe dintre lucrările de canalizare care s-au executat în localităţi urbane şi rurale şi care au traversat perimetre de interes arheologic. In astfel de situaţii, distrugerile sunt totale, iremediabile, iar cu aceste săpături care modernizează ignorând cultura, pot să dispară pagini importante din istoria şi cultura locală şi naţională”, a spus directorul Direcţiei pentru Cultură Suceava.
El a mai arătat că există şi cazuri de expunere în exces a amenajărilor publicitare, agresând vizibilitatea monumentului, uneori prin materiale de “gust îndoielnic” ori neadecvat. “Deşi există o legislaţie a publicităţii, autorităţile administraţiei publice locale nu se grăbesc să o pună în aplicare, sacrificând destul de des monumentul şi ambianţa acestuia de dragul venitului pe care publicitatea îl aduce în bugetul local”, a arătat Buzincu, adăugând şi cazurile în care primăria, în complicitate cu cei care deschid terase sezoniere în zona de protecţie a monumentului, încalcă legislaţia monumentelor istorice. Astfel, amenajările teraselor se fac primăvara în baza certificatului de urbanism şi se desfiinţează toamna, înainte de expirarea certificatului de urbanism, fără să mai fie solicitată autorizaţie de construire şi, în consecinţă, avizul DJC Suceava.
Potrivit lui Buzincu s-au constatat cazuri de încălcare a legislaţiei şi chiar de distrugere, cum ar fi situaţia de la Fabrica de Bere Solca sau Fabrica de Spirt Rădăuţi unde proprietar ar fi Alexandrion Ploieşti. El a mai spus că sunt şi imobile cu semnificaţie istorică şi culturală cărora nu li se acordă importanţa cuvenită, nefiind în Lista Monumentelor Istorice, avertizând asupra riscului modificării ori a dispariţiei lor, de exemplu clădiri din centrul municipiilor Rădăuţi, Fălticeni, Vatra Dornei şi oraşul Siret. Este vorba de biserici de la sfârşitul secolului XVIII şi din secolul XIX, imobile de utilitate publică sau case tradiţionale.
In acelaşi raport, Aurel Buzincu a enumerat şi cazuri de distrugere şi dispariţie a unor monumente istorice, cum ar fi Casa „Matei Millo” din Spătăreşti, care în anii ‘90, a fost vândută pe bază de chitanţă, ca fiind material de construcţie refolosibil. Un alt caz tot de 20 de ani vechime este Podul lui Vodă pe pârâul Soldăneşti din Fălticeni iar altul mai vechi, de pe la finele anilor 80 este casa Nicolae Istrati din Fălticeni. (D.P.)