Câmpulungenii trebuie să plătească cinci ani taxe şi impozite pentru a acoperi găurile constatate în bugetul Primăriei de Curtea de Conturi

 
Un control al Curţii de Conturi – Camera de Conturi Suceava, desfăşurat la sfârşitul anului 2013 la Primăria Câmpulung Moldovenesc ce a avut ca obiectiv auditul financiar asupra conturilor anuale de execuţie bugetară ale Primăriei, dar şi controlul modului de utilizare a alocaţiilor bugetare pentru investiţii şi controlul fondurilor alocate de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru programele derulate prin autorităţile administraţiei publice locale relevă faptul că, dacă toate aceste abateri ar urma să fie suportate de comunitatea locală ar trebui alocate cel puţin cinci bugete anuale – încasările din taxe şi impozite ale Primăriei din Câmpulung Moldovenesc, care nu depăşesc, coform datelor furnizate de primarul oraşului, Mihăiţă Negură, 13 milioane de lei anual. Dacă s-ar adăuga şi banii veniţi din sume defalcate de la bugetele judeţean şi naţional, tot ar trebui măcar doi ani pentru rezolvarea abaterilor constatate, în condiţiile în care anul trecut, de exemplu, au intrat în vistieria Câmpulungului, în total, 37 de milioane de lei, adică 370 de miliarde de lei vechi.
Valoarea totală a abaterilor financiar contabile constatate de inspectorii Curţii de Conturi la Câmpulung Moldovenesc sunt atât de mari încât ţin într-adevăr de categoria cifrelor astronomice. Este vorba, în total, de 79,53 milioane de lei – 795 de miliarde de lei vechi, la care se adaugă încă 2,3 milioane de lei prejudicii iar ca o slabă consolare, auditorii au calculat şi 734 de mii de lei venituri suplimentare.
Programul de utilităţi şi mediu şi pârtia de schi, ambele investiţii neterminate, pietre de moară pe umerii câmpulungenilor
Cea mai mare abatere financiar – contabilă constatată de inspectorii Curţii de Conturi se referă la exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare. Conform acestora, valoarea împrumutului contractat în vederea realizării finanţării primei etape a programului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”, nu a fost înregistrat în contabilitate şi valoarea rămasă de rambursat – 52,37 milioane de lei nu figurează în soldul contului de împrumuturi externe. Pe de altă parte, nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă valoarea integrală a obiectivelor de investiţii finanşate prin acelaşi proiect de utilităţi şi mediu transmise prin protocol şi facturate de SC Ecotermgaz SRl Suceava, precum şi obligaţii faţă de furnizorii de active în sumă totală de 15, 58 milioane de lei.
In ceea ce priveşte calitatea gestiunii economico-financiare, auditorii de la Camera de Conturi Suceava au identificat cea mai gravă abatere legată de faptul că subcomisia desemnată pentru efectuarea inventarierii investiţiilor în curs de execuţie a efectuat operaţiunea de inventariere a obiectivelor de investiţii, pe stadii de realizare, constatând plusuri de inventar pentru obiectivul “Pârtii de schi omologate şi transport pe cablu în masivul Rarău”, cu conexiune la trupul izolat intravilan Rarău, reprezentând valoarea facturilor pentru lucrări executate de contractanţi. Adică s-a făcut mai mult decât s-a plătit, în valoare totală de 7,17 milioane de lei.
Faţă de aceste trei mari puncte în care auditorii Curţii de Conturi au identificat la Primăria Câmpulung Moldovenesc abateri financiar – contabile, mai toate celelalte sunt aproape nevăzute. Faptul că la Colegiul Silvic Bucovina şi la alte unităţi şcolare din municipiu au fost calculate eronat şi înregistrate în cotabilitate sume restante datorate şi neachitate ce reprezintă drepturile salariale rezultate prin hotărârile judecătoreşti ale salariaţilor, în valoare totală de 1,64 milioane de lei pare a fi un titlu de laudă pentru contabilii unităţilor şcolare, dincolo de aprecierile auditorilor.
Dar sunt şi alte abateri, de dimensiuni comparabile, care vizează neînregistrarea în evidenţa contabilă a unor obligaţii de plată către furnizori , în valoare de 1,35 milioane de lei iar la gestiunea muzeului “Arta Lemnului” s-au constatat obiective muzeistice de natura mijloacelor fixe ce nu figurează în evidenţele contabile, în valoare de 1,25 milioane de lei, aspect care este cu adevărat interesant. (Neculai ROSCA)