Camera preliminară – prilej de respiro pentru inculpaţi înainte de trimiterea în judecată, sursă de enervare pentru procurori

Să fii trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, fie acestea chiar vădite, nu mai constituie un lucru chiar atât de uşor, după punerea în aplicare, de la 1 februarie 2014 a noului Cod Penal. Noul act normativ a instituit în acest sens o etapă intermediară între ancheta procurorilor finalizată cu rechizitoriul ce până cu puţină vreme în urmă era trimis direct instanţelor spre judecare. Este vorba despre instituţia “camerei preliminare”. Aceasta este o structură care a fost înfiinţată ca intermediar între procurori şi judecătorii instanţelor de fond şi care iau o decizie, în termen de 60 de zile de la depunerea actului final de trimitere în judecată a potenţialilor infractori şi până când dosarul ar urma să fie preluat de instanţa care să judece pe fond cauza, timp în care inculpaţii au posibilitatea de a ataca rechizitoriul în care sunt acuzaţi de săvârşirea faptelor penale. Conform noului cod de procedură penală, în intervalul de 60 de zile menţionat, judecătorul de la camera preliminară trebuie să înştiinţeze părţile din dosar privind actul de inculpare, acestea având posibilitatea de a formula cereri sau ridicări de excepţii. Pentru aceasta se dă un termen până la care cererile sau excepţiile ridicate se trimit parchetelor care au finalizat rechizitoriile. Acestea trebuie să răspundă în termen de 10 zile şi în intervalul celor 60 de zile prevăzute de judecătorul de la camera preliminară se va pronunţa, după caz, trimiţând dosarul la instanţa de fond ori spre completarea anchetei, la procurori. Este clar că cei mai nemulţumiţi dintre magistraţii care contribuie la înfăptuirea actului de justiţie în România, conform noului Cod Penal, sunt procurorii care îşi văd în acest fel munca lor pusă sub semnul întrebării încă din start, fiind supusă înainte de toate, judecăţii inculpaţilor trimişi în judecată care, teoretic, pot veni cu avocaţi de calibru care să dărâme în faţa judecătorului de cameră preliminară munca lor de luni întregi, câteodată. Si nu pe chestiuni de fond, pentru că în această cameră preliminară se pot rezolva doar probleme ce ţin de formă ori de procedură şi oricum în timpul anchetei, conform vechilor prevederi, care nu au fost abolite de noul Cod Penal, cei inculpaţi au avut pe tot parcursul anchetei dreptul la un apărător. Toate aceste nemulţumiri au fost exprimate de o parte dintre procurorii suceveni în mai multe rânduri, fără a-şi declina public identitatea fiindcă, precum se vede, într-o perioadă tulbure din punct de vedere politic nu este momentul pentru manifestări făţişe nici printre magistraţii care sunt şi ei, ca toţi oamenii, “sub vremi”.
Un exemplu relevant în ceea ce priveşte modul în care se aplică noul Cod Penal în instanţele sucevene, îl reprezintă o situaţie oficială solicitată Tribunalului Suceava, cu privire la numărul de dosare penale care arată că, până ieri, pe rolul Tribunalului, erau 35 de dosare în camera preliminară, conform noului Cod de Procedură Penală. Dintre acestea, două abia au fost trimise spre judecarea de fond a cauzei, după mai bine de o lună de la punerea în aplicare a noului Cod de Procedură Penală. (Neculai ROSCA)