Friday , March 29 2024

Bătut una bucată ţăruş – lucrările efectuate în 40 de zile la modernizarea aeroportului Suceava

Tarusul

  “Post negru de muncă” la lucrarea de modernizare a aeroportului Sucevei. După 40 de zile de când firma botoşăneană Tehnic Asist a semnat în mare grabă contractul de modernizare a aeroportului, abia ieri s-au efectuat primele “lucrări”: nişte băieţi au înfipt un par într-o tarla u aceasta pretenţioasă realizare inginerească şi panoul pus la intrarea în aeroport sunt singurele lucrări “făcute până ieri la amiază” din ceea ce trebuia să fie organizarea de şantier u dacă avem oleacă de noroc, astăzi, aceeaşi meseriaşi de la Botoşani, vor reveni să-şi termine treaba: vor bate şi ceilalţi trei ţăruşi pe care i-au abandonat ieri în iarbă. Situaţia începe însă să devină tot mai gravă, deoarece lucrările ar trebui terminate în februarie 2015, timp suficient de bătut sute de ţăruşi pe câmp, dar extrem de scurt pentru terminarea unei piste de aeroport internaţional

 
Primele 40 de zile, de când a fost semnat contractul pentru lucrările cu finanţare europeană în vederea modernizării aeroportului Sucevei au fost „un post negru” pentru constructori. Contractul a fost semnat în data de 9 august, deşi era o contestaţie de soluţionat încă la Curtea de Apel Suceava. La data respectivă s-a motivat această „grabă” prin aceea că trebuie accentuat ritmul lucrărilor deoarece există riscul de a se pierde finanţarea europeană. De asemenea, s-a spus atunci că răspunsul dat „în primă instanţă” de cei de la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a fost favorabil autorităţii contractante, proiectul fiind al Consiliului Judeţean (CJ) Suceava şi al Regiei Autonome Aeroportul „{tefan cel Mare – Suceava”.
Surprinzător, deşi firma Tehnic Asist semnase contractul de execuţie a lucrării, s-a abţinut aproape în totalitate să muncească în aceste aproape 40 de zile. Ceea ce ar fi putut realiza măcar ca organizare de şantier a început abia în dimineaţa de ieri, 17 septembrie. Chiar şi ieri constructorul nu a demarat în trombă treaba, ci cătinel, cât să nu îi doară spatele pe muncitori de atâta treabă.
De fapt, nicio urmă de muncitori sau de utilaje, fie ele şi lăsate în drum, nu erau la faţa locului. Nişte topografi contractaţi de firma se prezentaseră, ieri, la aeroport ca să înceapă treaba de dimineaţa. Veniseră cu vreo patru ţăruşi de lemn ca să îi bată gospodăreşte şi să delimiteze un perimetru unde să înceapă organizarea de şantier, bineînţeles după un post negru de muncă de 40 de zile. S-au „mântuit” de treabă foarte repede: pe la ora 12.00 era bătut doar un ţăruş, alţi trei erau puşi în iarba mare până la genunchi. Nici urmă de topografi, muncitori şamd. S-au dus de unde veniseră, adică de la Botoşani, dar tot au lăsat promisiunea că vin azi cu un utilaj ca să înceapă, totuşi, treaba.
panoul
Valoarea totală a proiectului de modernizare a suprafeţei de mişcare şi balizaj, turn control şi amenajarea terenului în vederea amplasării sistemului de navigaţie tip ILS este de 167,7 milioane de lei. Contribuţia Uniunii Europene este de 108,7 milioane de lei, banii reprezentând fonduri nerambursabile atrase din Programul Operaţional Sectorial – Transporturi (POS-T). Contribuţia bugetului de stat este de 47,3 milioane de lei, fondurile alocate fiind contribuţia României la proiectul accesat prin POS-T. Diferenţa de bani trebuie să fie contribuţia beneficiarului.
Proiectul de modernizare al aeroportului este o idee mai veche, primii muguri au apărut la începutul anilor 2000, iar în mandatul 2004 – 2008 au fost realizate unele documentaţii în vederea modernizării din care rezulta că valoarea unui proiect mai amplu poate ajunge chiar la 60 – 70 de milioane de euro.
Ulterior, refacerea documentaţiei este o prioritate în mandatul 2008 – 2012, ca şi identificarea unor soluţii de finanţare cât mai favorabile. După refacerea studiului de fezabilitate, din indicatorii tehnico-economici a rezultat o valoare mai mică, circa 40 de milioane de euro.
Nu a fost clarificată însă sursa de finanţare, CJ nevrând să meargă pe formula finanţării de la buget pentru că era prea costisitor şi nu era un climat favorabil economic. Variantele unui credit sau a concesiunii au fost luate în calcul foarte serios, mai ales când iniţial s-a sapus că fonduri europene pentru aeroport nu vor fi accesate. Ulterior, Suceava a fost singura din ţară care a obţinut fonduri europene pentru aşa ceva, contractul de finanţare pentru 39,5 milioane de euro – 98% fiind bani nerambursabili de la UE şi Guvern – a fost semnat în 28 octombrie 2011.
Au urmat licitaţia pentru proiectul tehnic, după care au fost nişte emoţii cu privire la finanţarea în continuare a proiectului întrucât UE voia să suspende POS-T din cauza unor „iregularităţi”. Fiindcă nu s-au găsit aşa zise „iregularităţi” la proiectul legat de aeroport, axa respectivă de finanţare din POS-T nu a fost blocată iar licitaţia pentru lucrarea de construcţie a avut loc în decembrie 2012. Nouă oferte au fost depuse, iar după aproape jumătate de an comisia a decis ca lucrarea să fie atribuită firmei botoşănene Tehnic Asist.
Contestaţii au fost depuse, CNSC le-a respins, dar firma CONSTRUCCIONES RUBAU SA a atacat la Curtea de Apel Suceava decizia CNSC, iar o hotărâre în această privinţă nu s-a luat. Totuşi, contractul a fost semnat în prima parte a lunii august cu firma Tehnic Asist. Patronul acestei firme nu a putut fi contactat în cursul zilei de ieri, pentru a preciza de ce în 40 de zile nu s-a făcut mai nimic la aeroport.
Asta în condiţiile în care pe la mijlocul lunii august amplasamentul era predat, după cum susţineau autorităţile, iar lucrarea de şantier demarase, dar nu cu surle şi trâmbiţe, „preferându-se o abordarea mai discretă”. De asemenea, Tehnic Asist a prezentat deja în scris garanţia de bună execuţie a lucrării care reprezintă 5% din valoarea contractului. Scrisoarea de garanţie pentru buna execuţie a fost emisă de Asito Kapital Bucureşti pentru suma de aproape 5,25 milioane de lei. „Este posibil ca anul acesta să nu ne apucăm de lucrările în zona pistei, ci ne vom concentra pe turnul de control şi uzina electrică. Sunt lucrări care, spre deosebire de cele la pistă, pot fi realizate în perioada sezonului rece, cel puţin la interioare”, spunea, în partea a doua a lunii august, inginerul Matei Pintilie, responsabilul tehnic al proiectului. (Dan PRICOPE)

Vezi si

Femeie de 82 de ani, internată la Neurochirurgie după ce a fost lovită în cap de un panou publicitar, la Gura Humorului

O femeie de 82 de ani a ajuns în cursul dimineții de vineri la UPU …

One comment

  1. Atat poate usl-ul.
    In speta psd-ul.