Aproape 30 de monede vechi au fost descoperite la Lisaura

Judeţul Suceava, o zonă plină de istorie, a atras atenţia mai multor cetăţeni care, s-au înarmat cu dispozitive de detectare a metalelor şi au pornit în cercetarea atât a terenurilor proprii, cât şi a celor publice. Datorită acestui hoby al unor persoane, obiecte începând de la bucăţi vechi de metale, rămăşite de belciuge sau intrumente agricole, până la arme sau alte accesorii militare, majoritatea acestor descoperiri ajung în atenţia Direcţiei Judeţene de Cultură.
Pe raza localităţii Lisaura şi totodată în zona circumscrisă Cetăţii de Scaun a Sucevei, Stefan Ghivnici, un localnic amator al căutărilor de metale a descoperit, la începutul lunii, o comoară mică, susceptibilă de a face parte din patrimoniul cultural naţional, pe care a predat-o Direcţiei Judeţene de Cultură Suceava. Această mică comoară descoperită la Lisaura constă în aproape 30 de monede moldoveneşti, poloneze şi ungureşti făurite din argint, bronz şi cupru, care, la o primă analiză par a data din secolul al XVII-lea. Datorită faptului că această descoperire, ca şi multe altele, a fost făcută de un simplu om fără cunoştinţe arheologice, monedele se află acum sub expertiza amănunţită a specialiştilor din cadrul Muzeului Satului Bucovinean, care fac cercetări în vederea stabilirii vechimei şi valorii obiectelor respective şi dacă acestea se ridică sau nu la nivelul necesar înregistrării în colecţia de tezaur a Bucovinei. Cât despre recompensă, omul va rămâne, cel mai probabil, doar cu o mare satisfacţie sufletească având în vedere că nu va primi decât câţiva lei, dat fiind materialul monezilor şi greutatea nu prea mare a acestora.
Cei care descoperă piese istorice pot primi până la 45% din valoarea acestora
Pentru că nici o muncă nu ar trebui să fie nerăsplătită, există o lege privind protejarea patrimoniului cultural care spune că “autorii descoperirilor întâmplătoare, care au predat bunurile descoperite au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea bunului”. De asemeni, în cazul în care piesele predate sunt de o importanţă, de o raritate istorică şi de o valoare deosebită, descoperitorii acestora pot primi un bonus de până la 15% din valoarea comorii. In ceea ce priveşte valoarea bunului, aceasta se calculează, în general, între cantitatea de material din care este confecţionată piesa respectivă şi valoarea materialului pe piaţă.
Arheologii deranjaţi de deţinătorii de detectoare de metale
Deşi nu se comercializează pe teritoriul ţării noastre, în judeţul Suceava există în jur de 45 de detectoare de metale, aproape o treime dintre acestea fiind folosite în activităţile de agrement ale unor companii iar restul aparţinând cetăţenilor care le folosesc pentru distracţia proprie. In ceea ce priveşte descoperirile care se fac de către aceşti amatori cu detectoarele de metale, arheologii nu încurajează aceste activităţi, fiind puternic deranjaţi de faptul că, prin modul de extragere a pieselor, se distrug foarte multe informaţii, inclusiv stratigrafiile solului din care se poate deduce mult mai uşor şi mai repede, datele legate de vechimea, starea de degradare sau autenticitatea obiectelor găsite. Cu toate că nu se încurajează aceste practici, instituţiile care activează în scopul descoperirii, întregirii şi conservării patrimoniului cultural admiră faptul că, din spirit civic sau în speranţa unei recompense, descoperitorii de obiecte istorice, fie ele de importanţă, fie nu foarte semnificative, le predau Direcţiei Judeţene de Cultură sau muzeelor din judeţ. (I.M)