"Am putea fi nevoiţi să facem toate demersurile pentru revenirea Liteniului la rangul de comună"

– Cum a debutat în Liteni noul an şcolar?
– Buna pregătire în vederea începerii noului an şcolar a fost în atenţia conducerii primăriei Liteni pe toată durata vacanţei şcolare. La fiecare unitate de şcolară am intervenit pentru ca procesul de învăţământ să se desfăşoare în bune condiţiuni. La Liceul “Iorgu Vârnav Liteanu” s-au făcut racordurile la reţelele de apă şi canalizare pentru toaletele de la corpurile A şi C şi refacerea racordurilor de la toaletele corpului B, deoarece interveniseră câteva probleme privind buna funcţionare. La aceeaşi unitate de învăţământ s-a făcut aprovizionarea cu cantităţile necesare de lemne pentru încălzirea pe timpul iernii ce va veni. Au fost de asemenea igienizate toate sălile de clasă. Este vorba despre operaţiuni de văruire, vopsire, întreţinere a parchetelor şi mobilierului. La şcoala din Rotunda s-a făcut igienizarea sălilor de clasă din cele două corpuri şi s-a construit o fântână care să asigure apa necesară pentru toaletele din interiorul şcolii. Extinderea toaletelor din interiorul şcolii şi pentru elevi, sper să o termin în cursul acestui semestru, în condiţiile în care atât la această şcoală cât şi la celelalte două – Liteni şi Siliştea, avem proiecte în derulare, finanţate din fonduri guvernamentale, dacă acestea vor fi asigurate. La şcoala din Poiana s-a realizat dotarea cu mobilier, dar şi cu sobe de teracotă de foarte bună calitate. In perioada următoare, avem în vedere, în urma unui parteneriat cu o fundaţie umanitară construirea unei fântâni pentru alimentarea cu apă curentă a toaletelor şi construirea unei magazii de depozitarea combustibilului pentru încălzire, precum şi amenajarea unui loc de joacă. La Scoala Roşcani s-a amenajat o tooaletă interioară, realizându-se şi aducţiunea cu apă curentă. Si aici sălile de clasă au fost igienizate şi dotate cu materialele necesare, la fel ca şcolile din Siliştea şi Corni. Cum am amintit, şcoala Siliştea este într-un proiect aflat în derulare, iar anul trecut am refăcut faţada clădirii cu termosistem, acoperişul în totalitate şi am deschis o sală nouă de grădinţă, urmând şi aici, în funcţie de asigurarea finanţării să construim toaletele şi să le racordăm la apă şi canalizare. Pot spune că au fost asigurate toate condiţiile materiale pentru ca anul şcolar să debuteze cu bine, iar procesul instructiv – educativ să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Au fost asigurate manualele şcolare pentru toţi elevii, a început derularea proiectului “cornul şi laptele”, fiind amenajate spaţiile necesare.
– Ce lucrări aţi întreprins pentru asigurarea unei bune circulaţii rutiere în oraş?
– Oraşul Liteni împreună cu satele componente deţine o reţea de circa 86 de kilometri de drumuri comunale şi străzi. Odată cu trecerea la statutul de oraş am primit în proprietate şi administrare circa zece kilometri de drumuri judeţene, care în fiecare an, trebuie să le reparăm şi să le întreţinem din bugetul propriu fără să fie asigurată din altă parte resursă financiară pentru aceste activităţi. Preluarea drumurilor judeţene constituie în acest fel o povară însemnată pentru bugetul local. Numai în acest an s-a făcut un efort destul de mare pentru capacitatea financiară a noastră, este vorba despre 1,3 miliarde de lei vechi pentru repararea şi întreţinerea acestora, sumă pe care puteam să o cheltuim pentru amenajarea drumurilor locale. In plus, la preluarea segmentelor de drum judeţean DJ 208A şi DJ 208C pe intravilanul localităţii acestea erau într-o stare avansată de degradare. Pentru reţeaua de drumuri locale, zilele trecute s-au încheiat acţiunile de profilare, reprofilare şi completarea lor cu pietriş şi balast. Pe lângă lucrările efectuate la drumuri şi străzi s-au curăţat în mare parte şanţurile şi canalele, pentru a preveni inundarea proprietăţilor sau a terenurillor agricole, dacă vor cădea cantităţi importante de precipitaţii. Pe fostele drumuri judeţene, actuale străzi ale oraşului – Calea Sucevei, I. V.Liteanu şi Mihail Sadoveanu au fost executate toate marcajele rutiere, pentru a ajuta participanţii la trafic, în centrul civic au fost refăcute toate indicatoarele rutiere, conform standardelor în vigoare. In zona şcolilor din Liteni s-au făcut şi refăcut marcaje noi pentru trecerile de pietoni, care au fost şi semnalizate în mod corespunzător cu indicatoare rutiere, fiindcă odată cu începerea noului an şcolar traficul pietonal creşte foarte mult în intensitate, aceste zone constituind un pericol real de producere a unor evenimente nedorite, dacă aceste marcaje ar fi lipsit.
Primăria a executat în acest an în jur de 15 kilometri de reţele de alimentare cu apă în parteneriat cu cetăţenii, din cauza lipsei sursei de finanţare
– Care sunt principalele lucrări de investiţii pe care le-aţi realizat în acest an, în Liteni?
– In momentul de faţă, am demarat lucrări din sursă proprie de finanţare pentru reabilitarea dispensarului uman. In prima etapă am prevăzut schimbarea acoperişului şi a învelitorii deoarece clădirea este foarte veche şi în perioadele cu precipitaţii apa se infiltrează prin acoperiş. Concomitent se lucrează şi la un proiect de modernizare – reabilitare a staţiei de epurare Liteni, în sensul că se construieşte un acoperiş nou şi se refac o parte din instalaţii care au fost făcute acum zece ani din materiale neconforme şi care s-au degradat, fiind expuse permanent coroziunii, unele dintre acestea au cedat definitiv. Primăria a executat în acest an în jur de 15 kilometri de reţele de alimentare cu apă în parteneriat cu cetăţenii, din cauza lipsei sursei de finanţare. Avem realizaţi în jur de trei kilometri de reţele de canalizare, în câteva puncte problemă din oraşul Liteni, canalizarea fiind necesară deoarece pânza freatică este la suprafaţă nefind posibilă amenajarea unor fose, sunt în permanenţă inundate iar pânza freatică, infestată. La toate şcolile din oraş, la căminele culturale, la dispensarul uman şi la staţia de epurare lucări de întreţinere nu s-au executat de multă vreme, iar starea lor de degradare era destul de accentuată. Volumul de intervenţii necesare este mare în condiţiile în care posibilităţile financiare sunt destul de limitate, din cauza crizei sau alocărilor bugetare care sunt destul de modeste faţă de anii precedenţi. Dispensarul era într-o stare de degradare destul de înaintată, cu acoperişul din azbest, crăpat în multe locuri. Scolile nu aveau dotările cerute de standardele actuale de aceea nu primeau, parte din ele, avize de funcţionare din punct de vedere sanitar. De accea au fost neapărat necesare aceste investiţii. S-a continuat de asemenea procesul de modernizare a Casei de Cultură în sensul că s-a reabilitat complet sala mică, parchet nou, tavan nou, instalaţie de iluminat nouă, holurile, magazie, toalete. Din lipsa unei surse de finanţare mai consistente, lucrările se derulează de trei ani fiind făcute doar din fonduri locale. S-a trecut şi la reabilitarea sălii mari în sensul că parchetul, scena, accesul spre scenă sunt realizate, urmând ca în limita posibilităţilor să se treacă la refacerea tavanului şi a iluminatului. O acţiune susţinută în vara acestui an a fost reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă. Primăria oraşului Liteni administrează în prezent circa 30 de kilometri de reţele de alimentare cu apă şi cinci staţii de cpatare – tratare apă potabilă. Din cauza condiţiilor în care a fost construită această reţea şi a materialelor folosite, au început să apară impurităţi la robinetele cetăţenilor, provenite din rugina şi depunerile din conducte. S-a făcut sistematic spălarea şi dezinfecţia conductelor, a bazinelor de distribuţie, înlocuirea în parte a componentelor neconforme, s-au deschis capetele de conductă, până când probele de apă au fost conform normelor legale impuse de Direcţia de Sănătate Publică, ce monitorizează săptămânal calitatea apei din aceste reţele şi staţii de distribuţie. In prezent, funcţionarea acestui sistem este normală, buletinele de analiză ne arată că apa este de bună calitate, în parametrii stabiliţi de normele în vigoare privind distribuţia apei potabile. Pentru definitivarea implementării sistemului de colectare selectivă a în oraşul Liteni s-au amenajat un număr de 50 de puncte de colectare selectivă a deşeurilor, pe patru fracţii de deşeu, menajer, hârtie – carton, plastic şi sticlă. Aceste puncte de colectare sunt amplasate în intersecţiile unde maşina de colectare a deşeurilor nu poate intra. In vara acestui an am reamenajat şi baza sportivă a oraşului, de asemenea din fonduri proprii.
Proiecte blocate după ce au fost executate 25-30%, din lipsă de finanţare guvernamentală
– In foarte multe localităţi ale judeţului s-au început proiecte pentru care finanţarea a fost blocată în acest an. Cum stă oraşul Liteni din acest punct de vedere?
– Avem blocate în acest moment două proiecte foarte importante pentru oraşul Liteni – extinderea reţelei de canalizare şi staţie de epurare. Este vorba despre un proiect în valoare de 7,5 milioane lei noi. Proiectul este implementat în jur de 25% atât pentru reţele cât şi pentru staţia de epurare. Din cauza opririi finanţării de la Administraţia Fondului de Mediu, constructorul nu a mai continuat lucrările. Pentru că anul acesta nu am mai primit bani, lucrările sunt în conservare. Un alt proiect, de asemenea blocat, este extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă în toate satele care aparţin oraşului Liteni. Acesta vizează realizarea a 40 de kilomentri de reţele de alimentare şi distribuţie a apei, cu trei staţii de pompare. Si acest proiect în valoare de 7,7 milioane lei noi este implementat doar în proporţie de 30%, iar din lipsa finanţării a fost oprit. Proiectul este foarte important pentru noi deoarece în unele localităţi ale oraşului apa potabilă reprezintă o problemă reală, mă refer la o parte din oraşul Liteni şi satul Roşcani unde nivelul fântânilor a scăzut foarte mult, apa nu este potabilă iar vechiul sistem de distribuţie nu mai face faţă noilor cerinţe de apă, în sensul că exloatarea lui este foarte costisitoare, fiind mare consumator de curent, defectuos, cheltuielile de întreţinere pentru pompe, motoare, şi celelalte echipamente sunt mari,. Proiectul nou renunţă la această soluţie costisitoare de pompare permanentă 24 de ore din 24 şi implementează un sistem de distribuţie a apei gravitaţional, prin construirea bazinelor de distribuţie a apei potabile în zonele cele mai înalte ale localităţilor şi se va face o singură pompare pe zi, iar apoi apa va fi distribuită gravitaţional, asta însemnând mari avantaje pentru primărie în sensul că banii daţi acum pe energie electrică, consumabile, întreţinere, vor rămâne economie la buget. Dacă reuşim să punem în funcţiune acest nou proiect, din calcule rezultă o economie anuală la bugetul local de trei miliarde de lei vechi care ar putea fi redirecţionaţi către alte investiţii sau nevoi ale cetăţenilor. Acest proiect trebuia să fie finanţat prin OG 577, actualul Plan naţional de dezvoltare rurală. Un alt proiect suspendat din lipsă de fonduri este cel vizând asfaltarea a 36 de kilometri de drumuri comunale şi străzi. Si pentru acesta a fost dată o hotărâre de guvern, care însă nu mai fost pusă în aplicare. Un proiect finalizat în proporţie de 90% este Căminul Cultural din satul Rotunda, finanţat de Compania Naţională de Investiţii. Mai este de clarificat o mică parte financiară, urmând, atunci când se va aloca ultima tranşă de plată către constructor, proiectul să fie recepţionat. Avem speranţe ca la sfârşitul lunii octombrie acest cămin să fie dat în folosinţă. La acest Cămin Cultural, Primăria a construit reţelele de utilităţi – apă şi canalizare şi urmează să amenajeze un parc şi o parcare în faţa noii clădiri din resurse proprii.
– Care ar fi o altă problemă importantă pe care o aveţi şi care nu şi-a găsit încă rezolvarea?
– O mare problemă pe care o avem şi pentru care am cerut sprijinul Inspectoratului Scolar o constituie dotarea cu un microbuz pentru transport elevi, deoarece şcoala din satul Vercicani a fost închisă iar aceşti copii fac naveta la şcoala din satul Roşcani. Pentru aceşti copii am alocat o sumă de bani ce reprezintă burse de transport din bugetul local. Acest microbuz ar putea fi folosit şi pentru transportul copiilor de la Rotunda şi Siliştea care vin la liceul din Liteni, distanţa este de cinci kilometri la dus, cinci la întors, naveta se face în condiţii destul de grele, mai ales în perioada de iarnă. Avem depuse la Inspectorat cereri în acest sens, dar din cauza numărului mic de astfel de mijloace de transport şi repartizarea lor în special în zona de munte, noi nu am primit. Am aflat că Ministerul Educaţiei intenţionează să achiziţioneze un număr de microbuze şcolare, parte din ele vor fi repartizate judeţului Suceava şi sperăm ca unul măcar, dintre acestea să ajungă şi la Liteni.
– Ce perspective de dezvoltare prefiguraţi în perioada următoare, pentru oraşul Liteni?
– Va trebui să analizăm riguros, cu foarte multă atenţie şi să vedem exact ce se va întâmpla în perioada imediat următoare referitor la toate programele de finanţare pentru localitaţile cu rang de oraş. Dacă se vor creea premize clare pentru dezvoltarea oraşelor nou înfiinţate, vom aborda toate căile pentru obţinerea finanţărilor vizând în primul rând dezvoltarea localităţii, modernizarea în totalitate a şcolilor şi a infrastructurii – extinderea reţelelor apă şi canalizare şi în mod special asfaltarea drumurilor locale şi străzilor. Dacă în continuare, va fi prioritară dezvoltarea mediului rural, atunci vom fi nevoiţi să facem toate demersurile pentru revenirea Liteniului la rangul de comună, în interesul strict al cetăţenilor din Liteni. Pentru că dezvoltarea localităţii şi aşteptările cetăţenilor sunt cele mai importante, din punctul meu de vedere, ca primar. Discuţii pe această temă am purtat atât cu conducerea Consiliului Judeţean şi a Prefecturii pentru că o asemenea decizie nu este simplu de luat şi să ne asigurăm că paşii ce îi vom face vor fi doar cei corecţi, iar punctul final să corespundă cu interesele actuale şi de perspectivă a cetăţenilor din Liteni. Trebuie să luăm în calcul, de asemenea, modul în care se va face reorganizarea administrativ- teritorială prefigurată, pentru a analiza corect şi în acest nou cadru posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru proiecte de investiţii în condiţiile în care, cum am văzut, finanţările guvernamentale vin tot mai greu, iar sursele proprii scad sau sunt limitate din cauza scăderii economice şi a veniturilor populaţiei. (Neculai ROSCA)