532 de ani de la zidirea bisericii lui Ştefan cel Mare în satul Bădeuți

14/11/19 ora:4:17am

Pe 13 noiembrie 1487 se termina de zidit biserica Sfântului Procopie de la Milișăuți (satul Bădeuți), ridicată în urma biruinței în lupta de la Râmnic din 8 iulie 1481, iar „domnul Ştefan voievod de acolo s-a întors ca un purtător de biruințe cu toată oastea sa și cu toți boierii săi în cetatea sa de scaun a Sucevii”. O aducere aminte în acest sens a fost făcută pe contul de facebook al Centrului „Ştefan cel Mare”. Centrul a luat ființă în 2 ianuarie 2005. Obiectivele științifice prioritare ale acestuia sunt cercetarea epocii Sfântului Ştefan cel Mare și a istoriei Mănăstirii Putna. Despre ctitoria Ştefaniană de la Bădeuți, centrul informează citând din pisanie că „în anul 6989 <1481>, luna iulie, 8, în ziua Sfântului Mare mucenic Procopie, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, și cu prea iubitul său fiu Alexandru, a făcut război la Râmnic cu Basarab voievod cel Tânăr, domn al țării Românești, poreclit țepeluș. și a ajutat Dumnezeu pe Ştefan voievod și a biruit pe Basarab voievod; și a fost pieire <cădere> foarte mare printre Basarabi. De aceea Ştefan voievod a binevoit, cu a sa bunăvoință și cu gând bun, a zidi casa aceasta întru numele Sfântului mare mucenic Procopie, în anul 6995 <1487>; și s-a început în luna iunie, 8, și s-a sfârșit în același an, în luna noiembrie, 13”.

Biserica Sf. Procopie inainte de a fi demolata

Precizăm că Biserica „Sfântul Procopie” din Bădeuți (astăzi parte a orașului Milisăuți) a fost distrusă de austrieci în 1916 (1917, conform altor istorici), în contextul primului război mondial. Există și opinia „marginal” conform căreia distrugerea lăcașului de cult ctitorie a lui Ştefan cel Mare s-a produs ca urmare a bombardamentelor armatei țariste.

Biserica avea plan treflat (formă de cruce), după tradiția bizantină, cu următoarele dimensiuni: lungimea – 22,50 m; lărgimea naosului – 8,75 m și lărgimea absidelor laterale – 11,20 m. În prezent, din biserică s-au mai păstrat niște ruine ale peretelui vestic. Ruinele se află lângă ­bi­serica de lemn din cimitirul satului Bădeuți, în punctul “Vatra satului”, aflat la limita localităților Bădeuți și Milișăuți.

Ruinele bisericii “Sf. Procopie” din Bădeuți au fost incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare cod LMI SV-II-m-A-05491.

Biserica Sf. Procopie inainte de a fi demolata – reprezentare iconografica în albumul L’art et les Artistes aparut la Paris în ianuarie 1917

Zona ruinelor este și ea sit arheologic, având codul SV-I-s-A-05396. Din câte se pare, ctitoria Ştefaniană a fost edificată pe locul unei alte ­bi­serici din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, lăcaș de cult care se ruinase între timp. Edificarea noii biserici a început în data de 8 iulie, când este sărbătorit Sf. M. Mc. Procopie. Cronicarul Grigore Ureche afirmă despre lupta de la Râmnicu Sărat, cu Basarab cel Tânăr (Țepeluș), din 1481 că s-ar fi “arătat lui Ştefan vodă Sfântul Mucenicu Procopie, umblându deasupra războiului călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu într-ajutoriu lui Ştefan vodă și dându vâlhvă oștii sale. Ci ieste de a-l și crederea acestu cuvântu, că, daca s-au întorsu Ştefan vodă cu toată oastea sa, cu mare ­poh­fală, ca un biruitoriu, la scaunul său, la Suceava, au zidit biserică pre numele Sfântului Mucenicu Procopie, la satu la Badeuți, unde trăiește și până astăzi”.

În anul 1887 a fost curățată pictura interioară, iar în 1890 a fost înlocuită învelitoarea din șindrilă a turlei aflate deasupra naosului. Arhitectul austriac Karl Romstorfer a realizat în 1897 o serie de lucrări de restaurare, demolând și reconstruind turla deteriorată ce amenința să cadă. Lăcașul de cult a fost zugrăvit în frescă atât în interior, cât și pe exterior. Pictura murală interioară a fost curățată în 1887, relevându-se picturi de o deosebită valoare artistică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romstorfer relata că „pictura interioară era bine păstrată, ceva ștearsă pe bolți în naos și numai pe pereții din pronaos”.

Ruinele Bisericii Sf. Procopie

Romstorfer a lăsat câteva note asupra bisericii, însoțite, într-o primă fază, de un plan sumar cu câteva cote, apoi de un plan mai elaborat, de o secțiune și de câteva fotografii. Textul publicat în 1898 de Romstorfer, în care acesta descria bi­serica, a fost reprodus în 1925 de Gheor­ghe Balș, istoricul arhitecturii moldave. Acest text, împreună cu planurile și fotografiile lui Romstorfer, constituie cea mai importantă sursă de cunoaștere a bi­sericii. În anul 1925, istoricul Gheorghe Balș găsea pe locul fostei biserici doar “un morman de pietre și de moloz acoperit cu bălării și cu arbuști”. Din fericire, pisania bisericii a scăpat aproape nevătămată de la distrugerea făcută de austrieci în 1916 și a fost păstrată în mica bisericuță de lemn din cimitirul satului. După război, sătenii din Bădeuți au construit o altă biserică, care a păstrat hramul Sfântului Mare Mucenic Procopie. În perioada 1986-1987 s-au efectuat o serie de cercetări arheologice în locul unde s-a aflat pridvorul bisericii, fiind descoperite importante obiecte de patrimoniu. (D.P.)