5.000 de oameni, ieri, la resfinţirea Bisericii Mănăstirii Moldoviţa

Aproximativ 5.000 de pelerini au fost prezenţi ieri la slujba de resfinţire a Bisericii Mănăstirii Moldoviţa. Slujba a fost oficiată de IPS Pimen Suceveanul, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, alături de PS Meletie, Episcopul Hotinului, de PS Varlaam Ploieşteanu, vicar patriarhal, precum şi de un important sobor de preoţi din judeţul Suceava şi nu numai.
Curtea Mănăstirii Moldoviţa şi împrejurimile au fost neîncăpătoare pentru numărul foarte mare de pelerini ortodocşi veniţi să sărbătorească alături de comunitatea monahală şi de oficialităţile bisericeşti prezente terminarea lucrărilor de restaurare şi conservare derulate la sfântul lăcaş de cult vreme de aproape 22 de ani. “Lucrările de restaurare, conservare la biserica mănăstirii au început în anul 1990 şi au durat 22 de ani. Pictura interioară şi sfânta masă au fost refăcute. Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toţi credincioşii care se vor osteni să păşească pragul Mănăstirii Moldoviţa la acest moment istoric de mare bucurie duhovnicească pentru Biserica din Bucovina. Acest eveniment este unic în viaţa obştii Mănăstirii Moldoviţa. Timp de 480 de ani, pictura bisericii noastre nu a fost curăţată. În ultimele decenii, pictura a fost restaurată şi conservată“, a explicat maica stavroforă a Mănăstirii, Benedicta.
Sărbătoarea de la Mănăstirea Moldoviţa a fost mai degrabă a credincioşilor simpli, puţine oficialităţi fiind prezente la eveniment, spre deosebire de ziua de 15 august, când ortodocşii şi catolicii au sărbătorit, prin hramurile de la Putna şi Cacica, Adormirea Maicii Domnului. Cu excepţia senatorilor PSD Ovidiu Donţu şi Neculai Bereanu, nu au luat parte la eveniment oficiali ai judeţului. Au fost remarcate în mulţime oficialităţi locale şi reprezentanţi ai unor structuri deconcentrate, oameni cu origini în zonă.
Pelerinii, binecuvântaţi cu apă sfinţită de IPS Pimen, care ieri a împlinit 84 de ani
Pentru că ziua de sfinţire a unui lăcaş de cult creştin ortodox este singura în care femeile pot să intre în altar, la intrarea în biserică s-a format o coadă imensă, credincioasele aşteptând ore în şir să beneficieze de această rară ocazie. Sfinţirea lucrărilor făcute în interiorul lăcaşului de cult a avut loc devreme, până în jurul orei 10.30, după care a fost săvârşită slujba religioasă, oficiată de pe scena amplasată în curtea mănăstirii. IPS Pimen i-a binecuvântat pe cei veniţi în pelerinaj, stropindu-i cu apă sfinţită. Oameni cu dizabilităţi, veniţi în cărucioare de la mare distanţă, au primit binecuvântarea ca pe un har divin şi cu speranţă în însănătoşire. Ceilalţi credincioşi s-au închinat cu gândul ca Dumnezeu să îi ţină sănătoşi, să ofere prosperitate familiilor lor.
Niciun incident nu a tulburat buna desfăşurare a actului religios, iar cei prezenţi s-au bucurat, odată în plus, pentru faptul că resfinţirea Bisericii Mănăstirii Moldoviţa a coincis cu o alta – Inalt Prea Sfinţitul Pimen Suceveanul a împlinit ieri, 25 august, 84 de ani de viaţă. De altfel, în deschiderea slujbei de pe scena din curtea Mănăstirii, ierarhii prezenţi l-au felicitat şi i-au urat viaţă lungă, intonând cântece religioase. Mulţumirile nu au întârziat să vină din partea IPS Pimen, cu rugămintea ca gândurile cele mai importante să fie îndreptate totuşi către principalul eveniment – cel al resfinţirii lăcaşului de cult.
Ca un comentariu distinct, solicitarea ca marile sărbători creştin-ortodoxe să nu fie transformate în prilej de afaceri comerciale, bâlciuri şi alte asemenea, transmisă de IPS Pimen în data de 15 august la Putna, a prins la Moldoviţa.
Astfel, pe uliţele care duc spre Mănăstire şi în faţa porţilor acesteia erau instalate doar câteva tarabe, ce ofereau spre vânzare pelerinilor exclusiv obiecte cu caracter religios. (N.R.)
 
Scurtă istorie a Mănăstirii Moldoviţa
Mănăstirea Moldoviţa este una din vechile aşezări călugăreşti, cu un important şi glorios trecut istoric, străjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord, situată în comuna Vatra Moldoviţei, la o distanţă de circa 15 km de comuna Vama.
Sub domnia lui  Alexandru cel Bun, ocrotită şi înzestrată de ctitori, mănăstirea a dăinuit până la sfârşitul secolului al XV-lea, când, din cauza unei alunecări de teren, s-a prăbuşit. Ruinele ei se văd şi astăzi, la circa 500 m distanţă de actuala mănăstire. Voievodul Petru Rareş, iubitor de artă ca şi tatăl său, Stefan cel Mare, vrând să continue existenţa Mănăstirii Moldoviţa, a ales locul puţin mai la şes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun şi a construit actuala biserică a Moldoviţei în anul 1532, închinând-o aceluiaşi hram, „Buna Vestire”.
Pictura interioară, realizată la cinci ani după ridicarea bisericii, reprezintă, alături de pictura Mănăstirii Voroneţ, un excepţional document artistic al epocii de strălucire spirituală din vremea celor două domnii ale lui Petru Rareş. Tendinţa de umanizare a figurilor divine şi transmiterea simţămintelor profund omeneşti în multe din scenele ciclului evanghelic sunt trăsături proprii ale minunatelor fresce de la Moldoviţa, care şi-au păstrat nealterate prospeţimea şi strălucirea culorilor. Unul dintre punctele de atracţie ale Mănăstirii Moldoviţa îl constituie pictura exterioară, mai ales cea de pe peretele sudic al bisericii, care s-a păstrat în bune condiţii. Stilul frescelor exterioare este cel post-bizantin, cu influenţe din goticul internaţional şi chiar din arta Renaşterii. Cei mai mulţi specialişti consideră că pictura de la Moldoviţa este realizată de zugravii coordonaţi de vestitul Toma de la Suceava, pictorul de curte al lui Petru Rareş. Mănăstirea Moldoviţa este inclusă în Lista monumentelor istorice din România. t