3.000 de suceveni audiați până acum despre modul în care au votat în 2012, la referendumul pentru demiterea lui Băsescu

Dosarul este pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava și alte persoane au fost audiate inclusiv săptămâna trecută. Dosarul a fost deschis la Suceava la sfârșitul anului 2012 și se estima atunci că vor fi audiați circa 2.000 de alegători. Până acum însă s-a ajuns la peste 3.000 de persoane chemate de polițiști la audieri. Dacă în alte părți s-a mai trimis câte o cauză în judecată, șeful PSD, Liviu Dragnea, fiind chiar condamnat în primă instanță, la Suceava încă se fac audieri și se adună probe

 

In dosarul aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava privind modul în care s-a desfășurat referendumul din vara anului 2012 privind demiterea președintelui de la acea vreme a României, Traian Băsescu, numărul sucevenilor audiați a depășit 3.000 de persoane. Purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava, comisar Ionuț Epureanu, a declarat ziarului Obiectiv că “în dosarul aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, privind modul în care s-a desfășurat referendumul din anul 2012, procurorii Parchetului sus amintit au dispus audierea a peste 3.000 de persoane din județul Suceava, pentru a se stabili condițiile de legalitate privind exercitarea dreptului la vot”. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Suceava a arătat că audierile acestora au fost delegate de către procurori înspre polițiștii cu atribuții și competențe în astfel de spețe, din cadrul structurilor teritoriale ale IPJ Suceava. Reprezentantul IPJ a arătat că audierile, începute acum mai bine de trei ani în județul Suceava nu au fost încă finalizate la nivelul polițiilor municipale, orășenești și nici la secțiile de poliție din mediul rural. “Toate declarațiile date de persoanele invitate la audieri au fost înaintate de către structurile de poliție la dosarul cauzei, aflat sub coordonarea procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava”, a mai arătat comisarul Ionuț Epureanu, purtătorul de cuvânt al IPJ Suceava.
Dosarul privind referendumul din 29 iulie 2012 a pornit de la o sesizare din oficiu a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție
Obiectiv de Suceava arăta încă de la sfârșitul anului 2012 faptul că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a primit de la Parchetul General (Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție, n.r.) un dosar de câteva kilograme, conținând documente ce vizează încălcări ale articolului 55 din Legea 3/2000, legea referendumului. Conform textului de lege “tipărirea și utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani”.
Se arăta încă de atunci că mai multe mii de suceveni vor fi anchetați în perioada următoare, pentru a se stabili în ce măsură au fost determinați să voteze de mai multe ori la referendumul din 29 iulie 2012 pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu, dacă numele și codul numeric personal au fost utilizate pentru un eventual vot  multiplu, dacă există persoane decedate anterior a căror nume erau trecute pe listele de votare și, desigur, dacă acestea au figurat ca votanți. Volumul de muncă transmis către autoritățile locale – procurori și polițiști, este imens, considera atunci inspectorul principal Florin Poenari, șeful Poliției Municipiului Suceava: “Numai în municipiul Suceava și în localitățile care sunt în raza noastră de competență, este vorba de circa 100 de secții de votare, unde va trebui să analizăm listele de alegători și să îi audiem pe președinții,  membrii secțiilor de votare dar și un număr important de alegători,  asupra cărora planează suspiciuni din partea procurorilor”, a explicat inspectorul principal la acea vreme Florin Poenari.
Reprezentanții Parchetului au arătat la acea vreme că dosarul privind eventualele nereguli petrecute cu prilejul referendumului din 29 iulie 2012, a pornit de la o sesizare din oficiu a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție cu privire la neregulile din listele electorale, parchetele locale urmând să verifice aspectele sesizate și în cazul în care există indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni să fie trase la răspundere persoanele vinovate. “Se verifică listele de vot de la referendum, la secțiile de votare care au fost indicate de către Parchetul general pentru care există suspiciuni, iar dacă vor fi constatate și alte nereguli se vor lua măsuri conform legii”, a declarat Maria Cristina Ciornei, prim procuror adjunct al Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, la acea vreme.
Numărul  audierilor alegătorilor suceveni  suspecți a crescut de la 2.000 la peste 3.000
Dacă atunci erau anticipate 2.000 de audieri, numărul acestora a crescut, în trei ani, la 3.000, efectuate deja. Dosarul fiind preluat între timp de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, ar putea fi îngropat în zona perimării ori prescrierii dar, de asemenea, ar putea produce surprize dintre cele mai diverse, după clasica zicală – “nu se știe de unde sare iepurele”. Mai ales că săptămâma trecută au fost efectuate audieri ale unor persoane care nici nu știau, declară ele, că au greșit cu ceva mergând la vot. Dar o riglă pusă doar puțin cumva pieziș pe o listă pe care alegătorul nu o vedea decât cu capul în sus, a fost suficientă pentru o semnătură pusă în locul altuia. Si de aici dosarul penal. Dacă acest gen de șmecherie electorală s-a făcut măcar o dată, indiferent pentru care dintre candidați, va trebui revăzută  trierea, alegerea, selectarea  membrilor din birourile electorale de așa manieră încât astfel de lucruri să nu se mai întâmple.
Condamnări la centru, în dosarul referendumului
Instanța supremă a condamnat începând cu anul 2014 mai multe persoane, la închisoare cu suspendare. In același dosar Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, deputat și fost vicepremier, acum președinte al Partidului Social Democrat, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, ”cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.
Anchetatorii susțin că Liviu Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt.
Anul trecut, Inalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Liviu Dragnea, acum președinte al Partidului Social Democrat, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude electorale la referendumul din 2012, inițiat de Uniunea Social Liberală din care făcea parte și PSD, alături de PNL, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. (Neculai ROSCA)